În timpul atacului, bărbatul a sunat forţele de ordine pentru a revendica atacul din partea grupului jihadist ISIS. În ultimii ani, atacatorul a vizitat regulat cluburi de homosexuali, precum Pulse, clubul pe care ulterior l-a atacat.
Nu există un tipar al acţiunilor violente, experţii afirmă că nu poate fi doar o cauză care să explice atrocităţile de acest tip. Psihologii au afirmat că bărbatul se încadrează în aşa numitul efect al ,,lupului singuratic’’ din cauza motivaţiilor sale mixte şi întunecate.
Cercetătorii încearcă să elimine motivul ideologic, bazându-se mai mult pe comportamentul atacatorilor. Mia Bloom, profesor al Universităţii Georgia State, afirmă că peste 83% dintre teroriştii de orice tip au povestit unei persoane apropiate despre faptele pe care vor să le comită. Atacatorul din clubul gay nu face nici o excepţie, soţia sa a afirmat pentru FBI că ştia planul bărbatului.
Nu există un şablon al atacurilor violente
Probele ştiinţifice arată că ura de sine a jucat un rol important în cadrul atacului armat. Atacatorul din clubul de homosexuali folosea aplicaţii pentru întâlnirile gay şi vizita des clubul, fapt ce a consolidat în mintea atacatorului dezgustul propriei persoane. Un studiu din 2012, publicat de revista Personalitate şi Psihologie Socială a dezvăluit că persoanele care au dorinţe sexuale pentru acelaşi gen, dar care se consideră heterosexuali cu vehemenţă, sunt mult mai expuşi la atacul persoanelor gay.
Părinţii joacă şi ei un rol important în cazul de faţă. Persoanele care au crescut în familii stricte au tendinţa de a-şi ascunde orientarea sexuală, spre deosebire de persoanele crecute în familii perrmisive.
În trecut, un număr mare de elevi considerau atacurile teroriste destructive, dar având la bază o decizie logică. Profesorul Mia Bloom a afirmat că grupurile jihadiste, precum ISIS, îşi recrutează adepţii din închisori. Pesoanelor recrutate cu un trecut greu le este promis un viitor mult mai bun. Membrii care recrutează invocă motive politice sau religioase care ascund, însă, furia personală, a adăugat expertul.
Frustrare personală sau politică?
Unii cercetători afirmă că terorişti din linia întâi, kamikaze, sunt conduşi de probleme mintale personale în momentul atacului. În cadrul unui studiu al profesorului în criminalistică Adam Lankford, de la Universitatea din Alabama, a afirmat că problemele mintale joacă un rol important în cazul teroriştilor. După analiza a 130 de subiecţi, expertul, a descoperit că 44 din intervievaţi au prezentat semne de depresie şi stres post-traumatic, 104 au suferit crize înaintea atacului, 12 sufereau de probleme de sănătate şi dizabilităţi şi 66 au pierdut o persoană dragă.
Teroriştii folosesc violenţa pentru a-şi atinge scopurile politice ,în timp ce atacatorii în masă sunt conduşi de motive personale
Cele două categorii pot suferi modificări. În cazul atacatorului care a ucis mai mulţi enoriaşi afro-americani într-o biserică din Charlestone, Carolina de Sud, bărbatul nu a fost arestat pentru terorism, ci pentru crimă din ură. Decizia a fost controversată, deoarece mulţi martori au afirmat că atacatorul dorea să pornească un război al raselor.
Organizaţiile teroriste îşi schimbă constant tacticile pentru a se adapta. Când forţele de ordine israeliene au început să prindă bărbaţii sinucigaşi cu detonatoare, teroriştii au început să trimită femei legate cu explozibil în punctele vizate. Grupul islamic Boko Haram a folosit copii pentru pornirea atacurilor.
,,În momentul în care le ghiceşti intenţiile, ei schimbă modul de operare’’, a afirmat profesorul Bloom.
Fără un profil anume, cercetătorilor le este greu să preîntâmpine noile atacuri
Revista Threat Assessment and Management a încercat să conceapă o listă a persoanelor de risc. Lista putea determina persoanele care au avut antecedente violente îndrumate de ideologii, militanţi ai ideologiei Sikh şi irlandezii armatei republicane. Metoda s-a dovedit eficientă în cazul republicanilor irlandezi şi a teroriştilor islamişti.
Cea mai bună metodă pentru stoparea terorismului este recrutarea ,,spectatorilor’’. Prin studierea a 119 terorişti, cercetătorii au descoperit că în 82,4% dintre cazuri persoanele apropiate ale atacatorului ştiau intenţiile ei/lui. În 54% din cazuri, prietenii şi familia îl consideră pe atacator o persoană nervoasă cu ieşiri violente.
Cazul teroristului din Orlando este tipic descrierii anterioare. Unul dintre colegii de muncă şi soţia atacatorului îl descriau ca fiind o persoană nervoasă şi violentă. Tatăl său a afirmatcă a avut un atac de furie după ce tânărul a văzut un cuplu de gay sărutându-se. Bărbatul a fost investigat de FBI în 2014 şi 2015 pentru discuţiile sale despre terorism. Deşi autorităţile au afirmat că soţia sa ştia planul bărbatului şi l-a ajutat în momentul cumpărării armelor, poliţia nu a ştiut exact ultimele faze ale atacului.
Sursa: Live Science