Teoria emisă de specialiştii NASA urmează să fie demonstrată odată cu lansarea unei misiuni pe satelitul lui Jupiter, în anii 2020.
Oamenii de ştiinţă americani au găsit noi dovezi privind posibilitatea ca Europa, unul dintre cele 67 de sateliţi ai lui Jupiter, să poată găzdui viaţă. Obiectul cosmic a fost mult timp etichetat de NASA ca fiind ,,cel mai probabil loc pentru a găsi viaţă în sistemul nostru solar”, datorită oceanelor sărate care s-ar putea găsi sub crusta îngheţată a satelitului natural.
Conform unui nou studiu, echilibrul chimic al acestor oceane ar fi foarte asemănător cu cel existent pe Pământ, ceea ce sugerează că în atmosfera satelitului ar trebui să existe suficient hidrogen şi oxigen pentru a susţine viaţa. ,,Studiem oceane noi folosind metode dezvoltate pentru a înţelege fluxurile de energie şi nutrienţi în interiorul sistemelor existente pe Pământ. Ciclicitatea oxigenului şi a hidrogenului ne va ajuta să determinăm care este compoziţia chimică a oceanului care ar putea fi descoperit pe Europa şi să aflăm dacă, într-adevăr, aici ar putea exista viaţă”, a declarat Steve Vance, cercetător în cadrul Jet Propulsion Laboratory al NASA.
Pentru a afla dacă Europa ar permite existenţa vieţii, echipa de cercetare a comparat potenţialul satelitului de a produce hidrogen şi oxigen cu cel al Pământului. Rezultatele studiului au arătat că nivelurile de hidrogen şi oxigen sunt comparabile, iar în ambele cazuri producţia de oxigen este de aproximativ 10 ori mai mare decât cea de hidrogen.
În oceanele de pe Pământ, hidrogenul este produs printr-un proces cunoscut sub numele de ,,serpentinizare”. În timpul acestuia, apa sărată este absorbită în fisurile din scoarţa terestră şi reacţionează cu mineralele de acolo. În urma acestui proces rezultă hidrogen şi căldură – două elemente esenţiale pentru susţinerea vieţii.
Cercetătorii americani au încercat să afle dacă acest proces poate avea loc şi în cazul satelitului principal al lui Jupiter. Bazându-se pe modul în care temperatura de pe Europa a scăzut de la formarea sa, specialiştii au calculat că în interiorul acesteia ar putea fi găsite fisuri cu o adâncime de până la 25 de kilometri.
Echipa a verificat apoi potenţialul oxigenului de a se forma în acele fisuri. Acest lucru se poate întâmpla atunci când moleculele de apă îngheţată de pe suprafaţa oceanelor sunt dezintegrate de razele cosmice. Cercetătorii susţin că procesul este ciclic, deoarece particulele se întorc înapoi în apele oceanelor.
Acum, că presupusa formare a oxigenului şi a hidrogenului pe Europa a fost explicată, experţii speră că vor afla modul în care viaţa ar fi putut apărea ca urmare a coexistenţei celor două elemente chimice. ,,Ceea ce ne motivează să ne continuăm cercetările este posibilitatea ca procesele biologice să fie componentele care încheie acest ciclu”, susţine Kevin Hand, unul dintre membrii echipei de cercetare.
În acest sens, NASA urmează să desfăşoare o misiune pe suprafaţa satelitului lui Jupiter în anii 2020. Oamenii de ştiinţă americani ne spun că până când această cercetare urmează să fie realizată, nu se poate spune cu siguranţă dacă pe Europa ar putea exista viaţă.