Este permis să ne selectăm şi edităm genetic copiii?

Pe 19 şi 20 mai, cercetători europeni în bioetică, etică aplicată şi teorie morală se vor afla la Bucureşti pentru a participa la conferinţa internaţională Bioetica în context european, organizată de Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, Facultatea de Filosofie-Bucureşti.

• Ce este „a treia stare” a vieții și ce se întâmplă cu celulele după moartea organismului?
• Somnul insuficient ar putea declanșa un cerc vicios în creier nostru

Pe 19 şi 20 mai, cercetători europeni în bioetică, etică aplicată şi teorie morală se vor afla la Bucureşti pentru a participa la conferinţa internaţională Bioethics in European Context (Bioetica în context european) organizată de Centrul de Cercetare în Etică Aplicată al Facultăţii de Filosofie, Universitatea din Bucureşti. Conferinţa aduce în prim-plan câteva dintre cele mai noi dezbateri în bioetică, etică medicală, etică farmaceutică, neuroetică şi etica vieţiiatât pentru cercetătorii din domeniu, cât şi pentru un public larg.

În cadrul conferinţei vor fi abordate subiecte importante pentru agenda socială europeană şi românească. Trebuie să avem o grijă mai mare faţă de copii sau faţă de cei în vârstă? Este permis să ne selectăm şi edităm genetic copiii? Dacă da, există limite în ingineria genetică? Cum trebuie să fie îngrijirea în ultimele momente ale vieţii pentru bolnavii incurabili? Ce înseamnă a avea o dizabilitate şi ce reprezentări are aceasta în film?O altă direcţie tematică priveşte donarea de organe şi rolul pe care încurajarea donării l-ar avea în salvarea de vieţi omeneşti, totul în contextul unei acute crize de organe. Relaţia dintre medic şi pacient va fi şi ea atent chestionată prin prisma cazurilor şi complexităţii consimţământului informat.În continuarea acestor discuţii vor fi analizate critic inovaţia în industria farmaceutică şi impactul ei asupra sistemului de sănătate. Nu în ultimul rând, se va discuta schimbarea pe care o aduc internetul, informaţia şi tehnologiile digitale asupra fenomenului biomedical. Tot o perspectivă critică va conţine şi analiza asupra biopoliticii societăţilor moderne.

Pentru prima dată în România, profesorul Reinhard Merkel de la Universitatea din Hamburg va discuta despre utilizarea neuro-tehnologiilor pentru a stabili vinovăţia sau a evalua inculpaţi în cadrul proceselor în instanţă. Această tendinţă a născut o întreagă polemică atât în Europa, cât şi peste ocean. Printre ceilalţi invitaţi se află TenzinWangmo (Universitatea din Basel), Blanca Rodriguez (Universitatea Complutensedin Madrid), Chris Gyngell (Universitatea din Oxford), Victoria Federiuc (Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” Chişinău) şi Mihaela Frunză (Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca).

Această conferinţă este parte a unei colaborări între Institut fürBio- undMedizinethik, Universitatea din Basel (Elveţia), Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” Chişinău (Republica Moldova) şi Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti. La ea participă unii dintre cei mai activi cercetători în bioetică,neuroetică şi etică medicală din Europa.

Evenimentul are loc pe 19 şi 20 mai 2016, la sediul Facultăţii de Filosofie, Splaiul Independenţei 204, Bucureşti, în amfiteatrul Mircea Florian, începând cu ora 09.30. Limba evenimentului este engleza. Accesul este deschis studenţilor, cercetătorilor, profesorilor şi celor interesaţi de bioetică şi etică aplicată în limita locurilor disponibile.

Programul conferinţei se găseşte aici.

Sursa: Mediafax