Strămoşii noştri au fost mult mai aventuroşi sexual decât s-a ştiut până acum

Toată promiscuitatea sexuală de acum mii de ani a lăsat o amprentă de neşters asupra genomului uman.

Nu trece o lună fără ca oamenii de ştiinţă să mai descopere ceva ce poate rescrie istoria evoluţiei umane. De data aceasta, cercetătorii au descoperit că au existat cel puţin patru episoade de încrucişare sexuală, cu zeci de mii de ani în urmă, dintre care trei cu verii noştri apropiaţi neanderthalieni şi unul cu o misterioasă specie umană dispărută, cunoscută sub numele de omul de Denisova.

• Hackerii nord-coreeni, responsabili pentru 61% dintre furturile de criptomonede din 2024
• O tonă de petarde, găsită de polițiști în locuința unui bucureștean

Savanţii au ajuns la această concluzie după ce au analizat informaţia genetică a aproximativ 1.500 de oameni din locuri din întreaga lume.

Urmaşii omului de Denisova trăiesc pe insule ecuatoriale îndepărtate din Melanezia, în Oceanul Pacific. Populaţiile locale au şi gene moştenite de la neanderthalieni.

Cercetătorii au descoperit că unele dintre genele moştenite de la aceste specii dispărute au fost benefice pentru specia noastră. Multe sunt implicate în sistemul imunitar şi probabil au ajutat la protejarea împotriva agenţilor patogeni, iar altele joacă un rol important în biologia pielii şi părului, potrivit geneticianului Joshua Akey de la Universitatea din Washington, care a ajutat la realizarea studiului publicat în revista Science.

Omul de Denisova, descoperit în ultimul deceniu, este cunoscut doar graţie unui os al degetului mic şi unor dinţi găsiţi într-o peşteră din nordul Siberiei.

Dacă despre neanderthalieni se ştie că au prosperat în Europa şi Asia într-o perioadă cuprinsă între aproximativ 350 de mii de ani în urmă şi momentul dispariţiei lor acum aproximativ 40 de mii de ani, despre denisovani se cunosc mai puţine lucruri.

Faptul că singurele rămăşiţe cunoscute ale acestei specii provin din Siberia de Nord, iar contribuţia ei genetică este găsită la oamenii care trăiesc departe în Melanezia sugerează că omul de Denisova a trăit pe o arie geografică extinsă în Asia.

Cercetătorii au găsit de asemenea în genomul uman urme genetice dintr-o a patra sursă, necunoscută.

Sursa: RFI