Există o mulţime de strategii pentru maximizarea potenţialului de învăţare, dar unul dintre cei mai simpli catalizatori de studiu este literalmente la vârful degetelor.
Cercetătorii australieni au descoperit că copiii de vârstă şcolară reuşesc mai bine rezolvarea ecuaţiilor de matematică atunci când urmăresc cu degetul întrebarea, depăşind elevii care au citit pur şi simplu întrebările, fără a le atinge.
„Descoperirile noastre au o serie de implicaţii pentru profesori şi studenţi deopotrivă. Ele arată că învăţarea matematicii de către elevi poate fi îmbunătăţită în mod substanţial printr-o simplă adăugare a instrucţiunii de urmărire cu degetul a condiţiilor problemei de matematică”, a declarat psihologul în educaţie Paul Ginns, de la Universitatea din Sydney.
Cercetatorii au efectuat două studii separate în care au participat 275 de elevi cu vârste cuprinse între 9 şi 13 ani, şi au constatat că urmărirea formelor geometrice cu degetul şi cifrelor în probleme de algebră şi aritmetică au ajutat elevii la rezolvarea acestor problemele mai rapid şi mai uşor.
Nu este pe deplin înţeles de ce simplul act de a trece cu degetul peste o întrebare, în timp ce este citită, ar face să se răspundă mai uşor, dar cercetătorii consideră că această modalitate poate reduce sarcina cognitivă implicată în procesarea informaţiilor.
De exemplu, atingerea fizică şi urmărirea unghiurilor a unui triunghi ar putea duce la faptul ca aceste informaţii să ajungă prioritar în creier, în timp ce înregistrarea acestor informaţii numai prin mijloace vizuale nu ar avea acelaşi efect, fapt demonstrat în studiu.
Este posibil ca actul fizic să poată reduce sarcina care revine memoriei de lucru şi capacităţii creierului de a stoca şi păstra date şi informaţii.
În timp ce rezultatele studiilor sunt noi, această metoda de învăţare în sine nu este una nouă. Elevii din şcolile Montessori au folosit mult timp o abordare tactilă pentru a învăţa alfabetul prin intermediul scrisorilor şmirghel, concepute pentru a ajuta la introducerea formei fizice a caracterelor individuale la copii pentru a-i ajuta să înveţe mai uşor.
„La nivelul clasei, profesorii pot ajuta elevii să înveţe conţinutul nou matematic prin intermediul unor instrucţiuni de urmările cu degetul a elementelor importante din exemplele care apar în manuale sau în caietele de lucru. Această abordare simplă de predare, cu costuri zero, poate îmbunătăţi eficienţa de instruire şi însuşire a matematicii în mai multe zone ale subiectului”, a declarat Ginns.
„Suntem aproape siguri că aceleaşi metode ar putea fi aplicate în clasă şi la subiecţii în afara matematicii, dar sunt necesare mai multe studii de cercetare”, a conchis Paul Ginns.
Vă recomandăm şi următoarele articole: