Cum şi-a găsit „naşul” Al Capone, cel mai mare gangster al Americii

La 28 octombrie 1919, Congresul american a votat, fara a tine seama de veto-ul presedintelui Woodrow Wilson, in favoarea unei legi ramase in istorie sub numele de Legea Volstead si care, impreuna cu cel de-al 28-lea amendament al Constitutiei SUA si legile ce decurgeau din el, instaura o ciudata si agitata epoca a istoriei SUA cunoscuta drept Perioada Prohibitiei. Se interzicea cetatenilor americani fabricarea, vinderea, schimbarea pe alte marfuri, transportul si furnizarea de bauturi cu continut de alcool mai mare de 0,5%. Nascuta in vremurile de inflorire a miscarii de temperanta, care milita impotriva consumului de alcool, considerat sursa multor rele sociale, Prohibitia a avut, insa, efecte pe care nimeni nu le anticipase.

• Copiii neandethalieni ar fi colecționat fosile la fel cum cei de azi colecționează abțibilduri
• „Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman

Intentii bune, consecinte rele

Una dintre cele mai neasteptate si paradoxale consecinte ale legii prohibitiei a fost, cresterea consumului de alcool. Interzice-i omului un lucru si il va vrea cu tot dinadinsul. Oameni care pana acum consumasera alcool cu multa moderatie au devenit, dintr-o data, frustrati de aceste interdictii excesive, un soi de rebeli ce-si afirmau libertatea incalcand absurdele reglementari. Petrecerile unde se beau coctailuri au devenit o placere oprita si cu atata mai ravnita. Mii de baruri clandestine s-au deschis intr-un timp scurt, ascunse in subsoluri sau in camere camuflate indaratul unor inofensive magazine de inghetata si siropuri.

Interdictia comercializarii legale a bauturilor alcoolice a dat apa la moara fabricantilor necinstiti, ducand la aparitia unor bauturi contrafacute, fabricate din ingrediente dubioase si periculoase. Miscarea de temperanta si prohibitia, care urmarisera sa imbunatateasca starea de sanatate a populatiei, au inrautatit-o. Iar printre efectele cele mai grave – din o punct de vedere social si politic – ale prohibitiei s-a numarat inflorirea bandelor de gangsteri, care au vazut in comertul ilegal cu alcool sursa unor profituri uriase si s-au aruncat asupra acestei neasteptat si colosal de bogat izvor de castiguri. Cea mai cunoscuta figura gangstereasca a Americii – adevarat simbol al fenomenului – Al Capone, isi datoreaza ascensiunea tocmai prohibitiei care a apasat timp de 14 ani asupra Americii.

Durul Al Capone

Alphonse Gabriel Capone s-a nascut in 1899. Era al patrulea copil al unui frizer si al unei croitorese, originari din sudul Italiei si emigrati in SUA in 1893. La inceputul secolului XX, strazile New York-ului erau terorizate de bande, alcatuite mai ales din emigranti de felurite neamuri si aflate permanent in razboi unele cu altele. Dupa un scurt periplu prin astfel de organizatii, mai mici, Al Capone s-a alaturat uneia dintre cele mai vestite grupari, cunoscuta sub numele de Five Points Gang. (Five Points era o intersectie din Manhattan, de unde porneau cinci strazi).

In 1921, impreuna cu familia sa (se casatorise intre timp) s-a mutat la Chicago, care avea sa devina orasul-emblema al gangsterismului. Aici, diferitele bande – apartinand unor grupuri de crima organizata, numite la noi, desi nu intotdeauna corect, mafii – se luptau intre ele pentru acapararea unei felii cat mai mari din piata clandestina a bauturilor alcoolice. Principalele mafii implicate erau, la Chicago, cea irlandeza si cea italiana. Capone a intrat in banda numita Chicago Outfit si, de-a lungul epocii prohibitiei, prezenta sa la Chicago a dus orasul la un nivel de violenta pe care nu-l mai cunoscuse pana atunci.
In 1923, la Chicago a fost ales ca primar William Emmet Dever, sub a carui conducerea presiunile asupra bandelor s-au intetit. Orasul incerca sa scape de organizatiile mafiote care raspandeau teroare. Pentru a scapa, la randul sau, de haituiala politiei din Chicago, Al Capone a hotarat sa-si mute cartierul general la Cicero, un orasel din apropiere de Chicago (fara a renuta insa la afacerile pe care le desfasura in marele oras).

Citeşte continuarea aici!

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 25 ianuarie:

1874 – S-a născut prozatorul şi dramaturgul britanic William Somerset Maugham (m. 16 decembrie 1965)

1882 – S-a născut scriitoarea britanică Virginia Woolf („Doamna Dalloway”, „Orlando”) ( m. 28 martie 1941).

1911 – S-a născut economistul şi omul politic Alexandru Bârlădeanu, membru al Academiei Române, preşedinte al Senatului României în perioada 1990-1992. (m. 13 ian 1997)

1935 – A încetat din viaţă mitropolitul greco-catolic Vasile Suciu, membru de onoare al Academiei Române, cel mai de seamă teolog al Bisericii Unite din România (n. 13 ianuarie 1873)

1938 – S-a născut actorul şi cantautorul rus Vladimir Vysotsky. (m. 25 iulie 1980)

1964 – A fost lansat un balon-satelit „Echo II”. Aceasta a fost prima experienţă comună sovieto-americană în domeniul studierii Cosmosului.

1990 – A încetat din viaţă actriţa americană Ava Gardner („Îngerul pierdut”, „Noaptea Iguanei”) (n. 24 decembrie 1922)

2004 – A încetat din viaţă fosta atletă olandeză Fanny Blankers-Koen, cvadruplă campioană olimpică la Jocurile Olimpice din 1948.

2009 – A încetat din viaţă Kim Manners, regizor şi producător al serialului „Dosarele X”

2012  – A încetat din viaţă actorul Emil Hossu; actor la Teatrul Nottara din Bucureşti şi a jucat în numeroase filme, printre care „Toamna bobocilor”, „Iarna bobocilor”, Accident”, „Cel mai iubit dintre pământeni” şi „Balanţa” (n. 24 noiembrie 1941)