Ziua în care Nicolae şi Elena Ceauşescu au fost executaţi

La 25 decembrie 1989, a avut loc procesul soţilor Ceauşescu în faţa Tribunalului Militar Extraordinar. Tribunalul i-a condamnat pe cei doi, cu unanimitate de voturi, la moarte şi confiscarea averii sub acuzaţiile de genocid, subminarea puterii de stat şi subminarea economiei naţionale.

Sentinţa a rămas definitivă (inculpaţii au refuzat să facă recurs) şi a fost executată (prin împuşcare cu mitraliera) în incinta garnizoanei din Târgovişte, unde cei doi fuseseră aduşi pe 22 decembrie.

• Reacția unui ambasador francez la auzul numirii sale la București: „Catastrofă cu neputință de evitat!”
• Ceaușescu la vânătoare de mufloni: „A fost un adevărat infern”

În cursul nopţii de 24 spre 25 decembrie, continuă atât confruntarea armată dintre militari, revoluţionari înarmaţi şi „terorişti”, cât şi organizările şi reorganizările politice.

În jurul orei 8.00, şeful MStM, generalul Ştefan Guşă, este înlocuit la comandă cu generalul Vasile Ionel.

Aproximativ la aceeaşi oră, la MApN, încep să vină delegaţii, care vor pleca la Târgovişte pentru a particpa la procesul lui Ceauşeştilor. Comandantul unităţii târgoviştene, colonel Andrei Kemenici, primeşte de la Bucureşti, o informaţie şi un ordin: este anunţat că va sosi, de la Bucureşti, o comisie constituită pentru procesul lui Nicolae Ceauşescu; după un timp – potrivit dr. Alesandru Duţu, „Revoluţia din decembrie 1989” -, generalul Mocanu, Comandantul Apărării Antiaeriene a Teritoriului, îi ordonă lui Kemenici să tragă în tot ce zboară. ,,Din informaţiile pe care le am unitatea va fi atacată de elicoptere. Ordin: se doboară tot!”. Comandantul Aviaţiei Militare, generalul Iosif Rus, dă şi el un ordin similar.

La ora 12.00, două elicoptere PUMA 92, avându-i la bord pe membrii comisiei, decolează de la baza sportivă Ghencea. Andrei Kemenici este informat de generalul Stănculescu despre faptul că două elicoptere se îndreaptă către unitatea sa, acestea arborând insemne de recunoaştere. În aceste condiţii, comandantul unităţii revocă ordinul de deschidere a focului şi doborâre.

Cele două aparate de zbor aterizează în jurul orei 13.00, aducând la sol completul de judecată al Tribunalului Militar Excepţional. Se iau măsurile necesare, se inspectează zona, medicii îi examinează pe cei doi arestaţi.

Procesul începe la ora 13.20 şi se încheie o oră mai târziu, la 14.30. În zece minute se deliberează sentinţa, citită la ora 14.40. Nicolae şi Elena Ceauşescu sunt condamnaţi la moarte prin împuşcare, pentru „genocid, subminarea puterii de stat, acte de diversiune şi subminarea economiei naţionale”.

Într-un comunicatul transmis la Televiziune şi Radio, este stipulată şi acuzaţia de încercare de părăsire a ţării, cu ajutorul unor fonduri de peste un miliard de dolari, depuşi la bănci străine.

Sentinţa tribunalului a fost executată la ora 14.50, prin împuşcare, la zidul clădirii administrative a UM 01417, Târgovişte. Plutonul de execuţie a fost format din paraşutiştii: Ionel Boieru – căpitan, Octavian Gheorghiu – sergent major, Dorin Cârlan – plutonier.

Trupurile celor doi au fost înfăşurate în foaie de cort şi urcate într-unul dintre cele două elicoptere, care au decolat în jurul orei 15.00. Acestea îi aveau la bord şi pe membrii completului de judecată.

Anunţul despre procesul şi execuţia dictatorilor apare în media, abia la ora 20.45.

Peste noapte, trupurile Ceauşeştilor au fost „uitate” pe unul dintre terenurile de sport din complexul Ghencea, fiind recuperate a doua zi, şi depuse la morga Spitalului Militar din Bucureşti.

Nicolae şi Elena Ceuşescu au fost înmormântaţi la data de 30 decembrie – pe ascuns – în Cimitirul Ghencea.

Deşi execuţia celor doi a avut loc în 25 decembrie, tirul teroriştilor a continuat, în bună măsură diminuat, până după ultima zi a anului 1989.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 25 decembrie:

795 – A încetat din viaţă Papa Adrian I

1066 – William Cuceritorul a fost încoronat rege al Angliei

1642 – S-a născut Isaac Newton, fizician, matematician (m. 1727)

1848 – S-a născut Hristo Botev, poet bulgar, luptător pentru eliberarea Bulgariei de sub dominaţia otomană (m. 1876)

1868 – A încetat din viaţă Linus Yale, inventatorul unui nou mecanism de încuietoare care îi poartă numele (n. 4 aprilie 1821)

1873 – S-a născut Vladimir Ghica, nepotul lui Grigore Ghica, domnitorul Moldovei. Moare în închisoarea Jilava în anul 1954

 1908 – Apare, la Vălenii de Munte, gazeta „Neamul Românesc literar”, sub conducerea lui Nicolae Iorga

1916 – Regele Ferdinand a instituit ordinul militar de război „Mihai Viteazul”, cu trei clase

1926 – Hirohito a devenit împăratul Japoniei

1932 – Un cutremur de magnitudinea de 7.6 în Gansu, China, omoară 70.000 oameni

1932 – S-a născut Cristian Popişteanu, istoric, redactorul revistei „Magazin istoric” (m. 26 februarie 1999)

1938 – A murit Karel Capek, dramaturg şi romancier ceh (n. 9 ianuarie 1890)

1941 – S-a născut Ioan Alexandru (Ion Şandru), poet şi traducător, autor a 30 de volume de publicistică şi poezie (volume de poezie: „Imnele bucuriei”, „Imnele Putnei”, „Bat clopotele în Ardeal”); după 1989 s-a implicat în politică, înscriindu-se în Partidul Naţional Ţărănesc Creştin-Democrat (m. 16 septembrie 2000)

1963 – A încetat din viaţă Tristan Tzara (pseudonim al lui Samuel Rosenstock), poet şi eseist de origine română. În 1916, la Zürich, a fondat, împreună cu Hans Arp şi R. Hünselbeck mişcarea dadaistă (sau Dada, semnificând aici-aici, da = hier = aici, în limba germană) (n. 16 aprilie 1896)

1972 – A încetat din viaţă Harry Truman, presedinte al SUA (1945-1953), autor moral (cel ce a ordonat, de fapt, executarea acestora) al bombardamentelor atomice de la Hiroshima si Nagasaki. Fondator, în 1947, al CIA (Central Intelligence Agency).

1977 – A încetat din viaţă Charles Chaplin, actor, regizor şi producător, creatorul nemuritorului personaj „Charlot”; este considerat cel dintâi creator total în cinematografie, fiind nu doar intrepret în filmele sale, dar şi autor al scenariului, regiei şi muzicii (filmele: „Luminile oraşului”, „Dictatorul”) (n. 16 apr. 1889)

1978 – Forţe vietnameze invadează Cambodgia cu scopul de a distruge regimul Khmerilor Roşii care, din 1976 supusese populaţia unui monstruos „proces de reeducare” în care şi-au găsit moartea aproape două milioane de cambodgieni, asasinaţi sau înfometaţi.

1981 – A încetat din viaţă Gheorghe Mihoc, matematician, considerat creatorul şcolii româneşti de teoria probabilităţilor şi statistică matematică, membru al Academiei Române (n. 7 iulie 1906).

1989 – Televiziunea Română transmite în direct, pentru prima dată, slujba de Crăciun de la Patriarhia Română

1990 – A avut loc vizita în România a Regelui Mihai, împreună cu membri ai familiei regale. Între timp, la emisiunea Actualităţi a Televiziunii, s-a anunţat că Regele Mihai a sosit clandestin în ţară, iar prezenţa lui este indezirabilă. Pe autostrada Bucureşti – Piteşti s-a improvizat un baraj cu vehicule militare, suita regală fiind oprită şi condusă la Aeroportul Otopeni unde a fost îmbarcată într-un avion românesc cu destinaţia Elveţia. În comunicatul Guvernului s-a afirmat că vizita a fost neautorizată şi că s-a procedat corect, în spiritul legilor ţării.

1991 – Mihail Gorbaciov a anunţat într-o declaraţie televizată că demisionează din funcţia de preşedinte al URSS, având în vedere situaţia creată odată cu formarea Comunităţii Statelor Independente (CSI).

1991 – Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice hotărăşte schimbarea denumirii statului din U.R.S.S. în Federaţia Rusă

2006 – A încetat din viaţă cântăreţul James Brown, care s-a autoproclamat „Naşul muzicii soul” şi cel mai muncitor om din lumea divertismentului. Cântăreţul, cunoscut de asemenea ca „Mr. Dynamite,” a adus cuvântul „funk” în mainstream-ul muzical şi a influenţat mai multe generaţii de muzicieni de culoare.