Ziua în care „Căpitanul” a fost asasinat

Corneliu Zelea Codreanu (1899 – 1938) a fost liderul partidului Garda de Fier, cunoscut şi sub numele de Legiunea Arhanghelului Mihail, Mişcarea Legionară sau  „Cămăşile Verzi”. Membrii organizaţiei i-au atribuit liderului lor titlul de „Căpitanul”.

• Ionel Brătianu, regele neîncoronat care a condus România din umbră şi s-a iubit cu nora lui…
• România în Al Doilea Război Balcanic. „Am avut norocul să dăm peste bulgari istoviți, altfel înregistram…

În 1923, Codreanu fondează, împreună cu A. C. Cuza, Liga Apărării Naţionale Creştine (L.A.N.C.), partid antidemocrat şi antisemit. Din cauza unor disensiuni apărute în L.A.N.C., Corneliu Zelea Codreanu se desprinde de mişcare şi, împreună cu Ion Moţa, Corneliu Georgescu, Ilie Gârneaţă şi Radu Mironovici, fondează în 1927, mişcarea paramilitară „Legiunea Arhanghelul Mihail”, fiind inspirat de o icoană din închisoarea Văcăreşti.

În urma acuzaţiilor făcute de Nicolae Iorga, Codreanu este trimis în instanţă pentru ultraj adus unui demnitar în exerciţiul funcţiunii. Condamnat la şase luni de detenţie, în luna mai 1938 este rejudecat şi condamnat la zece ani de muncă forţată.

În noaptea de 29 spre 30 noiembrie 1938 Codreanu este omorât, împreună cu alţi 13 legionari (Nicadorii şi Decemvirii), de jandarmii care i-au transportat pe deţinuţi la închisoarea Jilava. Incidentul a avut loc în pădurea Tâncăbeşti, din apropierea Capitalei. Motivul oficial invocat a fost încercarea de evadare, dar din mărturiile participanţilor reiese că asasinarea celor 14 legionari a fost executarea unui ordin dat de Carol al II-lea, fapt care face din acest asasinat o crimă de stat. Trupurile neînsufleţite au fost arse cu acid şi înhumate în fortul Jilava.

În urma dispariţiei „Căpitanului”, Legiunea s-a scindat în două tabere inamice, „simiştii”, gruparea majoritară condusă de Horia Sima şi „codreniştii”, conduşi de Ion Zelea Codreanu (tatăl).

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii ale zilei de 29 noiembrie:

1780 – A încetat din viaţă împărăteasa Maria Theresia a Austriei (n. 1717)

1797 – S-a născut compozitorul Gaetano Donizetti („Elixirul dragostei”, „Lucia di Lammermoor”) (m. 8 aprilie 1848)

1880 – S-a născut jurnalistul şi scriitorul N.D.Cocea (m. 1 februarie 1949)

1924 – A încetat din viaţă compozitorul Giacomo Puccini, cunoscut ca cel mai de seamă reprezentant al şcolii cunoscută sub numele de verism („Tosca”, „Madame Butterfly”, „Turandot”) (n. 22 decembrie 1858)

1924 – S-a născut actorul Mihai Mereuţă: „Liceenii Rock ‘n’ Roll”, „Ecaterina Teodoroiu”, „Pe aici nu se trece” (m.1 aprilie 2003).

1974 – A încetat din viaţă istoricul Ion Nestor, membru corespondent al Academiei Române (n. 25 august 1905)

1981 – A încetat din viaţă actriţa Natalie Wood: „Splendoare în iarbă”, „Rebel fără cauză” (n. 20 iulie 1938)

1986 – A încetat din viaţă actorul american Cary Grant (n.1904)

1989 – Partidul comunist din Cehoslovacia renunţă la monopolul puterii.

1989 – A încetat din viaţă regizorul Ion Popescu Gopo, personalitate a filmului de animaţie, preşedinte al Asociaţiei Cineaştilor din România în perioada 1968-1989; din filmografie: „Scurtă istorie”, „S-a furat o bombă” (n. 1 mai 1923)

1992 – A avut loc prima vizită a unei comisii a Parlamentului României la Chişinău. Parlamentarii celor două ţări au discutat despre accelerarea integrării economice, despre sincronizarea legislaţiei şi crearea unui spaţiu cultural comun pentru cele două ţări. S-a convenit să se constituie o comisie interparlamentară Bucureşti-Chişinău, cu un număr egal de parlamentari din România şi Moldova şi care să activeze alternativ în cele două ţări.

1993 – A fost asasinat interpretul de muzică uşoară Ioan Luchian Mihalea, întemeietor al grupurilor muzicale „Song” şi „Mini Song” (n. 15 decembrie 1951)

1994 – A încetat din viaţă scriitorul Titus Popovici, membru corespondent al Academiei Române (n. 16 mai 1930)

2004 – Pakistanul a testat o rachetă nucleară.

2011  – A încetat din viaţă regizorul Alexandru Tocilescu, a montat piese ca „O zi din viaţa lui Nicolae Ceauşescu”, „Elizaveta Bam”, „Comedie roşie”, „Casa Zoicăi”, „Eduard al III-lea”, „Sfârşit de partidă”, „Comedie roşie”; printre filmele regizate se numără „Bani de dus, bani de-ntors” (2005), „Ultima haltă în Paradis” (2002) şi „Tristeţea vânzătorului de sticle goale” (1981); a primit premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol – „O scrisoare pierdută” de I. L. Caragiale şi premiul pentru cea mai bună regie cu piesa „O zi din viaţa lui Nicolae Ceauşescu”, în cadrul Festivalului Comediei Româneşti – festCO (n. 27 iulie 1946).