O nouă descoperire cu o valoare istorică extraordinară a fost făcută în România

Încă un capitel ionic a fost descoperit, la sfârşit de săptămână, de către arheologii din Mangalia, în apropierea celui găsit la sfârşitul lunii octombrie, piesa urmând să ajungă şi ea, în cel mai scurt timp, în expoziţia permanentă a Muzeului „Callatis”, din cadrul Complexului Cultural Mangalia.

Descoperirea noului capitel ionic a fost făcută în timpul lucrărilor de reabilitare a Aleii Teilor, din municipiul Mangalia, transmite corespondentul MEDIAFAX.

• 1 din 10 copii, victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar
• Unde au dispărut grădinițele de stat din România?

„Am fost deosebit de surprins în momentul în care am descoperit un nou capitel ionic, la o distanţă de 12 metri de locul unde a fost descoperit primul capitel, la adâncimea de 70 de centimetri, în timp ce se săpa un şanţ cu o lăţime de doar 30 de centimetri. Şansele ca eu să descopăr şi acest al doilea capitel erau minime, dar iată că norocul a fost de partea mea. Acest artefact este asemănător cu cel pe care l-am găsit în ziua de 28 octombrie, este realizat tot din calcar de bună calitate, are aceleaşi dimensiuni şi este decorat cu volute, frunze şi ove, identice cu cele sculptate pe primul capitel. Am certitudinea că ambele elemente arhitectonice făceau parte din arhitectura aceleiaşi clădiri antice. Lungimea capitelului este de 50 de centimetri, lăţimea de 42 de centimetri, iar înălţimea de 18 centimetri. Dimensiunile, tehnica de lucru şi calcarul de bună calitate, din care au fost confecţionate ambele capiteluri, mă determină să concluzionez că meşterul (cioplitorul în piatră) a fost una şi aceeaşi persoană”, a declarat directorul Muzeului „Callatis”, Sorin Colesniuc.

El a povestit că ambele capiteluri au fost descoperite în stratul de umplutură, şi nu în complexe arheologice, terenul fiind afectat de locuirea aproape neîntreruptă din ultimele două milenii.

„Pământul a fost bulversat mai ales în ultimul secol, ca dovadă fiind numeroasele şanţuri săpate pentru indroducerea reţelelor de apă, canalizare şi curent electric. Am precizat că locuirea a fost aproape neîntreruptă, întrucât, începând cu secolul al VII-lea, după distrugerea cetăţii Callatis de către avari şi slavi, izvoarele istorice şi, mai ales, cele arheologice, privind locuirea cetăţii, lipsesc cu desăvârşire. În secolul al XIII-lea, pe locul unde în antichitate exista cetatea Callatis, pe o hartă din Pisa apare menţionată, pentru prima dată, denumirea de Pangalia, iar, în anul 1593, Paolo Giorgi din Ragusa consemnează, pentru prima dată, denumirea de Mangalia”, a spus Colesniuc.

Potrivit acestuia, ideal ar fi ca toată zona să fie cercetată şi descoperirile antice să fie puse în valoare, pentru a creşte numărul turiştilor la Mangalia, dar pentru aceasta este nevoie de bani.

„Bani pentru cercetări nu au fost şi nu sunt. Ministerul Culturii nu ne-a mai dat bani de foarte mulţi ani, iar când ne alocă fonduri acestea nu depăşesc suma de 5.000 de lei. Cu aceşti bani nu se pot face ample cercetări arheologice, aşa cum ar merita cetatea Callatis. Din partea Consiliului Local nu am primit niciodată bani pentru cercetări arheologice, în ultimile două decenii. Cu siguranţă că mai există multe artefacte şi monumente arheologice îngropate pe Aleea Teilor din Mangalia. Poate că, peste alte câteva decenii, când aleea va fi din nou reabilitată, se vor găsi bani pentru a fi cercetată întreaga suprafaţă. Acum, ne bucurăm că reuşim să scoatem la suprafaţă măcar o mică parte dintre comorile antice ale cetăţii Callatis”, a mai declarat Sorin Colesniuc.

Alături de cele două capiteluri, cu prilejul lucrărilor de pe Aleea Teilor din Mangalia, au fost descoperite o fântână antică, numeroase fragmente ceramice, două fragmente de piuă (vase din piatră cu pereţii groşi, folosite pentru mărunţit) şi diverse fragmente arhitectonice.

„În ceea ce priveşte capitelurile, îmi permit, în final, să formulez o concluzie mai puţin ştiinţifică: probabil că, aşa cum au fost cioplite în calcar, în acelaşi timp, în urmă cu aproape două milenii, de către acelaşi meşter, aşa cum au făcut parte (cu siguranţă, împreună) din aceeaşi clădire antică şi aşa cum au zăcut împreună, în pământ, la mică distanţă între ele, timp de aproape două milenii, cele două capiteluri ionice şi-au dorit să rămână împreună şi în următoarele decenii sau poate chiar secole, în expoziţia muzeului callatian, dacă această expoziţie va mai exista. Eu sunt convins că putem crea şi o frumoasă legendă cu cele două capiteluri, pentru a o povesti copiilor care vor vizita muzeul”, a mai spus şeful Muzeului „Callatis”.

La sfârşitul lunii octombrie, un alt capitel ionic sculptat în calcar a fost găsit în interiorul vechii cetăţi Callatis, pe malul mării, în timpul unor lucrările de reabilitare a Aleii Teilor din Mangalia, reprezentanţii Muzeului ”Callatis” spunând că această descoperire este una dintre cele mai importante din ultimii 17 ani.

Callatis a fost o colonie a cetăţii greceşti Heraclea Pontica, întemeiată în secolul al VI-lea î.Ch. Cetatea a prosperat timp de peste o mie de ani, aflându-se sub stăpânirile succesive ale perşilor, macedonenilor, dacilor, romanilor şi apoi bizantinilor, fiind distrusă odată cu năvălirea popoarelor migratoare din secolele VIII şi IX. Este parţial reclădită în secolul al XI-lea, odată cu reintrarea Dobrogei sub stăpânirea bizantină, dar este distrusă din nou în secolul XIII de tătari. Callatis este unul din cele mai vechi oraşe ale ţării.

Sursa: Mediafax