39 de ani de la uciderea, prin tortură, a disidentului Gheorghe Ursu. Cum a fost modificat dosarul pe care i l-a făcut Securitatea

Gheorghe Ursu s-a născut la 1 iulie, în Basarabia, în oraşul Soroca, fiind fiul lui Vasile Ursu (din Galaţi) şi al Margaretei (din Măgura Ilvei Năsăud). Gheorghe a învăţat la şcoala din Soroca până în anul 1941 când familia s-a mutat la Galaţi. A continuat să înveţe la liceul Vasile Alecsandri din Galaţi. Bunicii lui din partea mamei, împreună cu încă 10 membri ai familiei (care erau evrei) au fost ucişi la Auschwitz.

• Reacția unui ambasador francez la auzul numirii sale la București: „Catastrofă cu neputință de evitat!”
• Ceaușescu la vânătoare de mufloni: „A fost un adevărat infern”

Gheorghe Ursu a fost un inginer constructor, poet, scriitor şi disident.

În anul 1970, i s-a publicat la editura Litera un volum de versuri numit „Mereu Doi” cu o prefaţă scrisă de Nina Cassian.

Gheorghe Ursu a fost arestat pe 21 septembrie 1985, pe motiv că deţinea valută. În realitate, a fost arestat în urma denunţului unei colege de serviciu, care a intrat în posesia jurnalului său intim, jurnal confiscat ulterior de Securitate.  Jurnalul avea 61 de caiete reprezentând însemnările zilnice pe perioada 1949-1984 şi alte manuscrise.

A fost plasat în aceeaşi celulă cu „recidiviştii violenţi” Marian Cliţă şi Gheorghe Radu, iar miliţienii au primit ordin să nu intervină, chiar dacă din spatele gratiilor se auzeau zgomote. În paralel, Gheorghe Ursu era scos din celulă şi „interogat” zilnic, prin „metode specifice”, de către Securitate. Disidentul a rezistat până pe 17 noiembrie 1985, iar organele statului au notat drept cauză oficială a morţii o „peritonită”

În urma confiscări Jurnalului intim, prietena lui, poeta Nina Cassian, a preferat să nu se mai întoarcă în România şi a emigrat în SUA.

Gheorghe Ursu a fost şi scriitor, cartea de călătorie scrisă de acesta fiind publicată post-mortem în anul 1991.

Viaţa lui Gheorghe Ursu a devenit subiectul unui film regizat de către Cornel Mihalache, film ce a avut premiera în Sibiu cu ocazia evenimentului Sibiu – Capitală Culturală Europeană Filmul conţine şi înregistrări ale vocii lui Gheorghe Ursu.

Procurorii au respins sistematic, până în 2014, plângerile penale ale fiului lui Ursu, motivând fie că infracţiunea nu există, fie că fapta – omor calificat sau crime împotriva umanităţii – s-a prescris.

Andrei Ursu a prezentat declaraţiile date de colegii de celulă ai tatălui său, mărturii ale paznicilor celulei în care a fost închis Gheorghe Ursu, acte medicale de la Jilava ale acestuia, precum şi declaraţiile mai multor medici de la Jilava, printre care şi doctorul care l-a operat pe Gheorghe Ursu, din care rezultă „foarte clar” că leziunile care au provocat moartea lui Gheorghe Ursu au fost făcute în timpul interogatoriului luat de maiorul de securitate Marin Pîrvulescu.

Redeschiderea urmăririi penale în dosarele privind decesul lui Gheorghe Ursu a fost confirmată, în 12 noiembrie 2014, de Curtea Militară de Apel Bucureşti, care a constatat legalitatea şi temeinicia acestei măsuri, după ce Parchetul instanţei supreme a infirmat soluţiile de netrimitere în judecată în acest caz.

Fiul lui Gheorghe Ursu, Andrei Ursu, a fost în greva foamei 17 zile, în octombrie şi noiembrie 2014, în semn de protest faţă de faptul că dosarul privind moartea tatălui său nu este redeschis, iar ofiţerul de la Securitate, Marin Pîrvulescu, care a coordonat ancheta ce l-a vizat pe acesta nu este pus sub acuzare.

Până acum, pentru moartea lui Gheorghe Ursu au fost condamnate trei persoane: Marian Clită, fost coleg de celulă cu Gheorghe Ursu, Tudor Stănică, fost şef al Direcţiei Cercetări Penale, şi Mihail Creangă, fost şef al Arestului Miliţiei Capitalei.

La începutul lui ianuarie 2015, procurorii militari au anunţat că fostul maior de securitate Marin Pîrvulescu este urmărit penal pentru infracţiuni contra umanităţii, în dosarul privind moartea disidentului Gheorghe Ursu.

Pe 1 august 2016, George Homoştean (decedat), fost ministru de Interne, şi Tudor Postelnicu, fost şef al Departamentului Securităţii Statului, au fost trimişi în judecată de procurorii militari pentru complicitate la săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii în dosarul disidentului Gheorghe Ursu. Postelnicu a murit pe 12 august 2017. Totodată, au fost trimişi în judecată şi foştii ofiţeri de securitate Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş, cei care l-au torturat pe Gheorghe Ursu, aceştia fiind acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii.

În 17 octombrie 2019, Curtea de Apel Bucureşti a decis schimbarea încadării juridice în cazul foştilor ofiţeri din cadrul Direcţiei a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securităţii Statului, Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, din infracţiuni contra umanităţii în tratamente neomenoase şi i-a achitat pentru această infracţiune.

În iulie 2023, foştii ofiţeri de securitate Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş au fost achitaţi definitiv de către Înalta Curte de Casație și Justiție. În luna noiembrie a.c., Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus revizuirea hotărârii de achitare. Magistraţii au cerut rejudecarea şi condamnarea foștilor ofițeri pentru tratamente neomenoase.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 17 noiembrie:

1494 – A încetat din viaţă umanistul italian de expresie latină Giovani Pico della Mirandola, membru în Academia Platoniciană din Florenţa („Despre demnitatea omului”) (n. 24 februarie 1463).

1538 – Prima atestare documentară a aşezării Caracal, conţinută în actul emis de cancelaria lui Radu Vodă Paisie.

1558 – A încetat din viaţă regina Maria Tudor, cunoscută ca „Maria cea sângeroasă – „Bloody Mary” – pentru persecuţiile la care i-a supus pe protestanţi (n. 18 februarie 1516).

1869 – Este inaugurat, în Egipt, canalul Suez, care face legătura între Marea Roşie şi Marea Mediterană.

1906 – S-a născut Soichiro Honda, inginer, fondatorul firmei de motociclete „Honda” (m. 5 august 1991)

1917 – A încetat din viaţă sculptorul francez Auguste Rodin (n. 1840).

1926 – S-a născut IPS Antonie Plămădeală, Mitropolit al Ardealului, Crişanei şi Maramureşului, unul dintre marii ecumenişti contemporani, prozator şi eseist (romanul „Trei ceasuri în iad”) (m. 29 august 2005).

1984 – A încetat din viaţă actorul Constantin Rauţchi, (filmele „Bădăranii”, „Ciprian Porumbescu”) (n. 22 mai 1934)

1989 – Începe Revoluţia de catifea din Cehoslovacia: o manifestare paşnică a studenţilor este reprimată de forţele de ordine.

1992 – La Bruxelles a avut loc parafarea Acordului european de asociere între CEE şi România. România a fost a patra ţară din Europa de Est, după Polonia, Ungaria şi Cehoslovacia, care a obţinut statutul de asociat la CEE.

2000 – Peru: Preşedintele Alberto Fujimori este îndepărtat de la conducere.

2006 – A murit fotbalistul maghiar de renume mondial Ferenc Puskas (n. 2 aprilie 1927)

2006 – Prima vizită a lui George W. Bush în Vietnam.

2007 – Consiliul Fondator al Agenţiei Mondiale Antidoping (WADA) a adoptat la Conferinţa de la Madrid, noul Cod Mondial Antidoping.