Victor Babeş s-a născut la 28 iulie 1854, la Viena, în Austria, fiind fiul lui Vincenţiu Babeş şi al Sophiei Goldschneider. A mai avut o soră, Alma, şi un frate, Aurel.
A început să studieze Arta Dramatică, la Budapesta. Moartea surorii sale, Alma, provocată de tuberculoză, la o vârstă tânără, l-a determinat să abandoneze studiile începute şi să se înscrie la Medicină.
A urmat cursurile Facultăţii de Medicină din Budapesta şi Viena. A luat doctoratul în medicină la Viena în anul 1878. În 1881 a primit o bursă şi a plecat la Paris şi la Berlin, unde a lucrat cu cei mai importanţi profesori ai vremii: Cornil, Pasteur, Virchow, Koch şi alţii. A continuat să studieze alături de mari profesori de la Munchen, Heidelberg şi Strassbourg până în 1886.
În 1885 este numit profesor de histopatologie la Facultatea de Medicină din Budapesta. În acelaşi an a publicat la Paris, împreună cu savantul André-Victor Cornil, primul tratat complet de bacteriologie din lume.
În 1887 se mută la Bucureşti, ca profesor la catedra de bacteriologie. A ocupat această funcţie până în anul 1926. Tot în anul 1887, s-a înfiinţat, prin Legea nr. 1197, Institutul de Bacteriologie şi Patologie, condus de Victor Babeş şi care avea în viitor să îi poarte numele (Institutul „Victor Babeş”). Acesta a fost primul institut de cercetări ştiinţifice înfiinţat în ţara noastră. Aici a organizat unul dintre primele centre de vaccinare antirabică din lume, după cel creat de Pasteur, la Paris.
Din 1889 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar din 1893 a devenit membru titular.
În 1895, a formulat principiul serovaccinării.
În anul 1900 a înfiinţat Societatea Anatomică, la Bucureşti, care se ocupa cu studiile anatomo-clinice. În 1913 a preparat un vaccin antiholeric pentru a combate epidemia de holeră care izbucnise în rândurile Armatei Române, care se afla în campania din cel de-al Doilea Război Balcanic în Bulgaria. Între 1916-1918 a continuat prepararea de produse biologice, rămânând în zona ocupată de Puterile Centrale. În 1919 este numit profesor la Universitatea din Cluj, nou înfiinţată în acel an.
Un alt preparat făcut de el care a salvat foarte multe vieţi a fost serul antidifteric. A desfăşurat activitate amplă în cercetarea pelagrei, tuberculozei, febrei tifoide şi a leprei.
A descoperit peste 40 noi specii microbiene, care au fost denumite după numele său, Babesiide.
A publicat peste 1.000 lucrări ştiinţifice şi 25 monografii în domeniul microbiologiei şi anatomiei patologice.
A fost membru corespondent al Academiei de Medicină franceze. A fost decorat cu cea mai înaltă distincţie civilă franceză, Legiunea de Onoare.
Sursa: Enciclopedia României
Descoperă îţi prezintă şi alte semnificaţii istorice ale zilei de 19 octombrie:
1433 – S-a născut umanistul italian Marsilio Ficino, întemeietorul Academiei platoniciene, primul traducător al operei lui Platon în limba latină (m. 1 octombrie 1499)
1745 – A încetat din viaţă scriitorul şi publicistul irlandez Jonathan Swift, cunoscut pentru lucrarea „Călătoriile lui Gulliver”, apărută în anul 1726 (n. 30 noiembrie 1667).
1765 – Delegaţii a nouă colonii au adoptat, la New York, „Declaraţia Drepturilor şi Libertăţilor”.
1826 – A încetat din viaţă actorul François-Joseph Talma. A debutat la Comedia Franceză în 1787 şi la scurt timp a declanşat reforma rostirii (în favoarea unei mai mari naturaleţi) şi a costumului (în favoarea acurateţii istorice). După Revoluţie (1789), a condus Comedia Franceză (n. 15 ianuarie 1763)
1868 – S-a născut geograful şi etnologul Simion Mehedinţi; a fost director al revistei „Convorbiri literare” (m.14 decembrie 1962)
1899 – S-a născut scriitorul Miguel Angel Asturias, un luptător împotriva influenţei exercitate de SUA în Guatemala; a fost laureat cu Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 1967; este cunoscut pentru scrierile „Oameni de porumb” – 1949 şi „Maladrón” – 1969 (m. 9 iunie 1974)
1908 – S-a născut prozatorul şi istoricul Dumitru Almaş, autor de romane istorice şi de biografii romanţate; este iniţiatorul revistei „Magazin istoric” (m. 12 martie 1995)
1929 – A încetat din viaţă dramaturgul, prozatorul şi regizorul Alexandru Davila, fiul doctorului Carol Davila; este cunoscut pentru drama în versuri „Vlaicu Vodă”, publicată în anul 1902 (n. 12 februarie 1862)
1933 – S-a născut Adrian Petringenaru, regizor de film şi doctor în estetică; este cunoscut pentru filmele „Cireşarii” – 1984 şi „Cetatea ascunsă” – 1987 (m. 29 mai 1989)
1935 – A încetat din viaţă prozatorul şi dramaturgul Gib Mihăescu; este cunoscut pentru scrierile „Donna Alba”, „La „Grandiflora” – 1928 şi „Femeia de ciocolată” (n. 23 aprilie 1894)
1961 – A încetat din viaţă scriitorul Mihail Sadoveanu, membru al Academiei Române (din 1921). A publicat aproape o sută de volume („Hanu Ancuţei” – 1928, „Împărăţia apelor” – 1928, „Fraţii Jderi” – 1935 – 1942, „Baltagul” – 1930, „Zodia Cancerului” – 1929, „Creanga de aur” – 1933, „Ostrovul lupilor” – 1941). A fost membru al Prezidiului Adunării Deputaţilor (din 1947), vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale (din 1948). A condus delegaţia română la Congresul Mondial al Păcii de la Paris (1949) şi a fost distins cu ordine şi medalii; a fost, de asemenea, director al Teatrului Naţional din Iaşi (1910-1919) (n. 5 noiembrie 1880)
1996 – A încetat din viaţă Serafim Duicu, critic şi istoric literar (n. 6 august 1938)
2003 – A încetat din viaţă fostul preşedinte bosniac Alija Izetbegovici, unul dintre personajele-cheie ale războiului din Bosnia (1992 – 1995), rămânând membru al preşedinţiei până în octombrie 2000, când a demisionat din cauza stării de sănătate (n. 8 aug 1925)
2005 – A încetat din viaţă Ion Stratan, unul dintre cei mai buni poeţi ai generaţiei ’80. A fost găsit înjunghiat în locuinţa sa din Ploieşti. (n. 1 octombrie 1955)
2006 – A încetat din viaţă actorul Ernest Maftei, cunoscut pentru rolurile din „Neamul Şoimăreştilor” – 1965 şi „Dumbrava minunată” – 1980 (n. 6 martie 1920)
2008 – Tenorul italian Gianni Raimondi a murit („Traviata”, „Boema”, „Don Pasquale” şi a cântat alături de Maria Callas) (n. aprilie 1923).