Principalele descoperiri făcute de oamenii de ştiinţă în septembrie: virus gigant vechi de zeci de mii de ani, un nou strămoş al omului şi reducerea dependenţei de alcool

Prezentăm o selecţie a celor mai importante descoperiri din diferitele domenii de cercetare ştiinţifică anunţate în cursul lunii septembrie

Spaţiu

• Premieră în astronomie! O stea binară, detectată pentru prima dată în apropiere de gaura neagră supermasivă…
• Cât de mult „ne putrezește” Internetul creierul? Dovezile sunt tot mai greu de ignorat

La începutul lunii septembrie NASA a anunţat noua destinaţie pentru sonda New Horizons, după survolul istoric al planetei pitice Pluto în luna iulie a acestui an. De această dată este vorba despre un planetoid îngheţat din Centura Kuiper care poate dezvălui mai multe informaţii despre această zonă de la frontiera sistemului solar şi despre procesul de formare a sistemului nostru solar, acum 4,6 miliarde de ani. Astfel, noua destinaţie pentru New Horizons este 2014 MU69, un obiect îngheţat cu diametrul mai mic de 45 de kilometri — un pitic prin comparaţie cu Pluto al cărui diametru este de 2.370 de kilometri. Acest obiect se află la 1,6 miliarde de kilometri distanţă de Pluto, care, la rândul său, se afla la 4,7 miliarde de kilometri distanţă de Pământ în momentul întâlnirii cu sonda New Horizons.

La jumătatea lunii septembrie NASA a publicat noi fotografii de înaltă rezoluţie ale suprafeţei lui Pluto, transmise de sonda New Horizons, ce dezvăluie diversitatea în forme de relief a acestei planete pitice. De la munţi înalţi până la câmpii, dune de nisip şi gheţari, „Pluto prezintă o mare diversitate de forme de relief şi o complexitate a proceselor (geologice), rivalizând cu orice altă planetă din sistemul nostru solar”, conform lui Alan Stern, coordonatorul misiunii sondei New Horizons.

Tot la jumătatea lunii septembrie NASA a publicat mai multe informaţii despre Enceladus, unul dintre sateliţii giganticei planete gazoase Saturn, care are un ocean planetar, cel mai probabil de apă, conform datelor transmise de sonda Cassini. NASA a descoperit că Enceladus oscilează uşor, înregistrând variaţii ale vitezei orbitale, comportament ce poate fi explicat prin existenţa unui ocean global care permite alunecarea crustei îngheţate de la suprafaţa acestui satelit.

Tehnologie

Gigantul american din tehnologia informaţiei Intel a anunţat la începutul lunii septembrie că va investi 50 milioane de dolari pentru dezvoltarea cercetării privind domeniul informaticii cuantice. Suma va fi utilizată ca parte a unui parteneriat de zece ani cu Universitatea din Delft şi organizaţia pentru cercetare aplicată din Ţările de Jos. Intel a promis că va pune la dispoziţie resurse importante în domeniul ingineriei, precum şi suport tehnic pentru acest proiect. „Un computer cuantic complet funcţional este un proiect pentru cel puţin un deceniu, dar eforturile practice şi teoretice de cercetare pe care le-am anunţat astăzi sunt un pas important pentru ca acesta să devină realitate”, a declarat Mike Mayberry, responsabil cu cercetarea în cadrul Intel Labs.

Tot la începutul lunii septembrie compania Apple a depus un brevet de invenţie pentru dezvoltarea unei „pile de combustibil” pentru smartphone-uri, tablete şi laptopuri, care ar permite utilizarea acestora până la 7.500 de cicluri de încărcare. Autonomia smartphone-urilor, tabletelor şi a laptopurilor este o problemă care revine adesea în actualitate. Multe produse şi echipamente electronice utilizate în viaţa de zi cu zi pentru performanţele lor sunt totuşi de multe ori evitate din cauza slabei lor autonomii. Acest tip de baterie va permite livrarea unei tensiuni de doi volţi şi va asigura 7500 de cicluri de încărcare, fiind cu mult peste bateriile disponibile în prezent pe piaţă, care pot rezista aproximativ 1000 de cicluri de încărcare.

Un inginer francez a realizat cea mai uşoară vioară electrică „imprimată” în 3D din lume. În lumea viorilor electrice, cea creată la o imprimantă 3D de un inginer din Toulouse cântăreşte cât o pană. Cu cele 450 de grame ale sale, 3DVarius nu este revoluţionară numai prin faptul că este uşoară, ci şi prin concepţie.

Planeta

Fosila unei reptile despre care unul dintre oamenii de ştiinţă care a analizat-o susţinea că seamănă cu „o şopârlă ciudată care parcă a înghiţit un disc de Frisbee” s-a dovedit a fi cea mai veche specie de broaşte ţestoase cunoscută, conform unui material publicat la începutul lunii septembrie de revista Nature.

În urma unei sofisticate analize a craniului, oamenii de ştiinţă au stabilit că reptila din specia Eunotosaurus africanus, care a trăit în sudul Africii în urmă cu aproximativ 260 de milioane de ani, este de fapt cea mai veche specie de broască ţestoasă descoperită, chiar dacă nu avea o carapace propriu-zisă.

Un nou virus gigant a fost descoperit în solurile îngheţate din Siberia, fiind numit „Mollivirus Sibericum”, pentru că este moale şi îşi schimbă forma cu uşurinţă. Este un nou tip de virus gigant, vechi de 30.000 de ani, găsit în permafrostul din această regiune a lumii şi pe care cercetătorii au reuşit să-l trezească la viaţă.

Oceanul Antarctic a început să absoarbă mai mult dioxid de carbon (CO2), cel mai important gaz cu efect de seră produs de activităţile umane. Oceanele absorb aproximativ un sfert din emisiile globale de carbon provenit din arderea cărbunelui şi petrolului, între care 40% în oceanul din partea de sud a planetei, fapt ce reduce încălzirea globală, a constatat o echipă de cercetători a căror descoperire a fost publicată în prima jumătate a lunii septembrie în revista ‘Science’.

Istorie şi Arheologie

Rămăşiţe îngropate dintr-un misterios monument preistoric au fost descoperite în apropierea celebrului sit britanic Stonehenge cu ajutorul unor tehnici avansate de prospectare geofizică, conform unui anunţ făcut în prima jumătate a lunii septembrie de The Stonehenge Hidden Landscapes Project. Arheologii au descoperit circa 90 de pietre aşezate şi îngropate la circa un metru adâncime pe situl Durrington Walls, aflat la mai puţin de 3 kilometri de Stonehenge (sud-vestul Angliei). Pe acest sit, probabil loc de ritualuri sau un fel de arenă, arheologii identificaseră deja o structură preistorică circulară cu diametrul de 500 de metri şi circumferinţa de 1,5 kilometri.

Rămăşiţe ale unei vechi specii umane au fost descoperite într-o peşteră din Africa de Sud din care au fost exhumate osemintele a 15 hominizi, a anunţat la jumătatea lunii septembrie o echipă de cercetători. Noua specie a fost numită Homo naledi („stea” în sesotho, limbă locală sud-africană) şi clasată în genul Homo, căruia îi aparţine omul modern.

Aproximativ 200 de schelete ale unor soldaţi ce făceau parte din „la Grande Armée”, armata lui Napoleon Bonaparte, au fost descoperite întâmplător la Frankfurt, pe un şantierul unui complex imobiliar. În timpul marşului înapoi spre Franţa, după înfrângerea suferită în campania din Rusia, Napoleon a dus o bătălie şi la Hanau, în apropiere de Frankfurt, la jumătatea lunii octombrie 1813. Luptele care s-au dat în această regiune s-au soldat cu 15.000 de morţi. Bonaparte a câştigat confruntarea armată în care a fost atacat de trupele unei coaliţii austro-bavareze conduse de generalul Karl Philipp von Wrede, reuşind să-şi deschidă drum pentru a reveni în Franţa.

Medicină

Aproape 40% dintre adulţii americani sunt prediabetici, iar peste 14% suferă de diabet, potrivit unui studiu publicat în prima jumătate a lunii septembrie în Journal of the American Medical Association (JAMA). Rata diabeticilor a crescut de la 9,8% în perioada 1988-1994 la 10,8% în perioada 2001-2002, continuând să urce la 14,3% în 2011-2012. Creşteri semnificative au fost observate la toate grupele de vârstă, la ambele sexe, la toate grupurile etnice şi la toate nivelele de educaţie.

O terapie experimentală utilizând celule imune proprii ale pacientului oferă noi speranţe pentru pacienţii cu mielom multiplu. Dintr-un număr de zece pacienţi care au primit terapia cunoscută sub numele de CTL019, la şase boala nu a mai progresat, potrivit rezultatelor publicate în revista „New England Journal of Medicine”. Primul pacient inclus în studiu, al cărui cancer nu a răspuns la nouă schemă de tratament, a fost desemnat ‘cancer-free’ după 12 luni de la primirea acestei terapii. Cercetătorii au declarat că măduva osoasă a pacientului era afectată aproape în întregime de celule canceroase atunci când a fost inclus în acest studiu, iar testele nu au mai evidenţiat existenţa bolii 130 de zile mai târziu.

Un hormon utilizat în tratarea diabetului şi obezităţii ar putea reduce considerabil şi dependenţa de alcool, conform unui studiu publicat de cercetători suedezi în prima jumătate a lunii septembrie. Desfăşurat de cercetători de la spitalul universitar din Goteborg pe şoareci şi şobolani, studiul pune în evidenţă virtuţi necunoscute până acum ale hormonului intestinal GLP-1 (sau glucagon-like peptide-1). Glucagonul este cel de-al doilea hormon pancreatic implicat în reglarea echilibrului glicemic, alături de insulină, a cărei lipsă sau funcţionare defectuoasă este cauza diabetului. El are efect hiperglicemiant.

Fizică

Mantia invizibilităţii s-ar putea să nu mai fie în curând doar apanajul filmelor şi romanelor Fantasy sau SF, după ce o echipă de oameni de ştiinţă americani a anunţat în a doua jumătate a lunii septembrie că a făcut primii paşi în această direcţie. Cercetătorii au testat o mantie a invizibilităţii ultra subţire, făcută din module rectangulare de aur de dimensiuni microscopice, care are proprietatea de a se mula perfect pe orice suprafaţă şi de a face imposibilă detectarea unui obiect în spectrul vizibil al luminii.

La sfârşitul lunii septembrie a fost obţinut un nou record de distanţă în lumea bizară a teleportării cuantice: oamenii de ştiinţă au reuşit să teleporteze fotoni de-a lungul unor cabluri de fibră optică la distanţa de 102 kilometri, de peste 4 ori mai departe decât precedentul record. Oamenii de ştiinţă desfăşoară experimente în domeniul teleportării cuantice încă de la sfârşitul anilor ’90. Teleportarea cuantică ţine de capturarea caracteristicilor fundamentale ale unui obiect — stările sale cuantice — şi transmiterea instantanee a acestei informaţii dintr-un loc în altul pentru a recompune exact acelaşi obiect în altă parte. Conform specialiştilor, această reuşită poate deschide calea spre un internet cuantic al viitorului, mult mai sigur şi mai rapid.

Sursa: Agerpres