Fiecare om lasă în urma sa o urmă microbiană pe orice suprafaţă cu care intră în contact, de la creionul cu care îşi notează un număr de telefon până la tastatură, clanţa de la uşă sau butonul de la lift. Aceşti microbi sunt pretutindeni şi orice măsură am putea lua împotriva lor nu este suficientă pentru a ne feri. Din fericire însă, în marea lor majoritate aceşti microbi sunt inofensivi.
Studiul desfăşurat la Universitatea din Oregon a fost coordonat de profesorul James Meadow, care a examinat specificul norilor microbieni în cazul a 11 voluntari. Fiecare dintre subiecţi a fost ţinut singur, într-o cameră de control, timp de patru ore pentru ca microbii personali să se poată răspândi în voie în spaţiul respectiv. Apoi oamenii de ştiinţă au recoltat mostre din aerul din acea cameră şi de pe podea şi au analizat corpurile bacteriene pentru a vedea din ce specii fac parte. Concluziile oamenilor de ştiinţă au fost că după doar patru ore petrecute într-o cameră, voluntarii au putut fi identificaţi după diversitatea şi concentraţia de bacterii pe care au lăsat-o în urmă.
Prin simplul act al expiraţiei oamenii îşi „contaminează” vecinătatea cu aproximativ 1 milion de microbi şi bacterii pe oră.
Compoziţia unică a norului microbian al fiecărui individ variază în funcţie de igiena personală şi de mediul în care se află. Persoanele care poartă barbă, spre exemplu, împrăştie mai multe astfel de microorganisme în jurul lor pentru că părul facial oferă un mediu propice pentru proliferarea bacteriilor. De asemenea, înotătorii de performanţă, care intră în fiecare zi în bazine în care apa este tratată cu clor, sunt înconjuraţi de nori microbieni cu caracteristici semnificativ diferite faţă de ceilalţi oameni.
Această descoperire promite să ofere noi instrumente de analiză criminaliştilor în lupta cu infractorii. În viitor ar putea fi posibilă identificarea unui criminal după urmele de microbi pe care le-a lăsat la locul crimei. Dacă un infractor atent va purta mănuşi pentru a nu lăsa amprente, el nu poate face nimic pentru a nu contamina mediul în care se află cu bacteriile şi microbii proprii.
„Aceste semnături bacteriene vor putea, în anumite cazuri, să dezvăluie nu doar identitatea infractorului, ci şi pe unde a trecut acesta înainte de a comite infracţiunea şi ce anume a făcut acolo”, conform lui Meadow.
Oamenii care provin din diferite ţări şi din diferite medii vor avea semnături microbiene diferite, în funcţie de factori de mediu cum ar fi solul, apa sau calitatea aerului. Caracteristicile microbiomului individual nu vor putea fi însă probe la fel de concludente ca şi amprentele, avertizează Meadow. ‘O diferenţă importantă este dată de faptul că amprentele nu se schimbă de-a lungul timpului, în timp ce microbiomul se poate schimba în funcţie de dietă, activităţile zilnice şi locaţie. În cadrul studiului nostru rezultatele sunt valabile pentru un anumit moment din viaţa subiecţilor”, a precizat el.
Chiar şi aşa, susţin cercetătorii de la Universitatea Oregon, nu are niciun rost să încercăm să ne izolăm şi nu trebuie să ne temem de bacteriile din „aura” celorlalte persoane cu care intrăm în contact zilnic. Încă de la apariţia primilor oameni, aceşti nori de bacterii şi microbi ce ne înconjoară sunt o parte naturală a fiinţei umane.
Sursa: Agerpres