Portretele lui Emil Cioran, expuse în premieră mondială în România – FOTO

Expoziţia cuprinde cele 87 de imagini alb-negru surprinse într-o dimineaţă de ianuarie, care îl înfăţişează pe Emil Cioran în apartamentul său parizian, scriind, citind, discutând şi stând alături de soţia sa, Simone Boué. Rogelio Cuéllar l-a cunoscut pe Emil Cioran prin intermediul traducătoarei de limbă spaniolă a scriitorului şi filosofului român, Esther Seligson.

„În urmă cu doi ani, l-am cunoscut pe ambasadorul Agustín Gutiérrez Canet, în Mexic, şi atunci i-am povestit despre portretele pe care i le-am făcut lui Emil Cioran la Paris, în 1990. Am pătruns în universul lui Cioran în 1985 – 1986, cu ajutorul traducătoarei Esther Seligson. Ea mi-a arătat cărţile pe care le tradusese şi aşa am început să-l citesc pe Cioran. Mi-am spus că vreau să-l cunosc, iar, după câţiva ani, Esther mi-a dat numărul de telefon al soţiei scriitorului”, a declarat Rogelio Cuéllar la vernisajul expoziţiei sale.

• Test de cultură generală. Cum sunt stabilite cursurile valutare?
• Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a…

Galerie foto

vezi galeria
7 foto

„În iarna anului 1989, mă aflam la Paris împreună cu un prieten compatriot, căsătorit cu o franţuzoaică. I-a cerut soţiei sale să sune la casa Cioran, pentru a programa o întâlnire cu acesta. Atunci, Cioran mi-a spus: ‘dacă m-aţi citit şi ştiţi cum gândesc, ştiţi că nu mă interesează să-mi faceţi portrete’. ‘Totuşi’, mi-a zis el, ‘vă aştept în trei luni. Când preferaţi: dimineaţa sau seara?’. Eu, gândindu-mă la lumină, pentru că lucrez doar cu lumină naturală, am spus repede: ‘dimineaţa’. Au trecut trei luni şi m-am întors pentru 15 zile la Paris, cu puţini bani şi, la 10 dimineaţa, mă aflam pe Rue Odeon, în faţa staţiei de metrou, la casa Cioran”, a mai povestit acesta.

Cu trei camere de fotografiat, zece filme şi un catalog cu portrete realizate de acesta, printre ele şi unul al traducătoarei Esther Seligson, Rogelio Cuéllar a fost primit de Emil Cioran, „frumos, cu părul şi mâinile sale transparente”. Iniţial, acesta l-a invitat în casă, spunându-i să nu facă fotografii, însă, după aproximativ două ore de discuţii pe diferite teme, zărind portretul traducătoarei pe care o cunoştea, Rogelio Cuéllar a primit acordul de a face câteva cadre.

Una dintre cele 87 de imagini semnate de fotograful mexican va ajunge la Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti, fiind o donaţie din partea acestuia, iar Ambasadei Mexicului în România îi vor fi oferite trei foi de negativ.

Expoziţia este dedicată traducătoarei Esther Seligson, care a încetat din viaţă la vârsta de 69 de ani, în 2010, şi poetului şi traducătorului chilian Omar Lara, care a trăit aproape un deceniu la Bucureşti, unde şi-a făcut studiile la Facultatea de Filologie.

Un alt eveniment la care va participa fotograful mexican Rogelio Cuéllar va avea loc joi, de la ora 20.30, la librăria Cărtureşti Carusel din Bucureşti, unde acesta îşi va prezenta albumul „El rostro de las letras” (Chipul literelor), o operă retrospectivă care însumează 155 de portrete ale celor mai importanţi scriitori latino-americani. La eveniment vor mai participa fotograful Matei Buţă şi directoarea editurii La Cabra, Maria Luisa Passarge, soţia artistului mexican.

Rogelio Cuéllar, jurnalist şi fotograf mexican, în vârstă de 65 de ani, s-a dedicat fotografiei începând cu anul 1967, fiind fondatorul revistei Proceso şi al ziarului La Jornada. În plus, este cunoscut pentru portretele făcute, printre altora, poetului argentinian Jorje Luis Borges, scriitorului francez Michel Tournier, romancierului argentinian Julio Cortázar, pictorului şi sculptorului Antoni Tàpies.

Expoziţia lui Rogelio Cuéllar de la Biblioteca Naţională a României este completată de „Mexicul văzut de Europa”, cu peste 170 de gravuri, litografii şi cărţi europene din secolele 16 – 19 din colecţia personală a ambasadorului Mexicului la Bucureşti, Agustín Gutiérrez Canet, al cărui mandat a început în noiembrie 2013.

„Cultura este cea care apropie cel mai bine două popoare”, a declarat ambasadorul Mexicului la Bucureşti, Agustín Gutiérrez Canet, în deschiderea evenimentului de marţi seară, menţionând că prin lucrările colecţiei sale încearcă să demonstreze modul în care artiştii europeni vedeau Mexicul în urmă cu câteva secole.

„Puterea imaginii poate să schimbe percepţia oamenilor mai mult decât o armată. Aceasta nu este o expoziţie exhaustivă, este doar o dovadă a interesului deosebit pe care Mexicul l-a trezit publicului european începând cu perioada cuceririi spaniole”, a mai spus acesta.

În seria de evenimente dedicate celor opt decenii de relaţii diplomatice mexicano-române se înscriu şi două conferinţe susţinute de scriitorul Francisco Prieto, care va expune diferitele reacţii ale intelectualilor mexicani la ideile lui Emil Cioran şi Mircea Eliade. Aceste întâlniri vor avea loc joi, de la ora 19.00, la librăria Humanitas Cişmigiu, unde criticul literar Dan C. Mihăilescu va fi moderator, şi vineri, de la aceeaşi oră, la Seneca Anticafe, cu participarea profesorului Romulus Brâncoveanu, decanul Facultăţii de Filosofie a Universităţii Bucureşti, şi a filosofului Viorel Cernica.

Evenimentul de inaugurare a expoziţiilor care marchează împlinirea a 80 de ani de relaţii diplomatice între Mexic şi România s-a încheiat cu un recital susţinut de soprana mexicană rezidentă în România Patricia Santos şi pianistul român Lucian Duşa, care a inclus cântece româneşti şi mexicane, printre care şi o interpretare inedită a piesei tradiţionale „México Lindo y Querido”.

Sursa Mediafax