Oamenii de ştiinţă consideră că această descoperire va oferi o serie de indicii valoroase despre felul în care liderii azteci asociau puterea politică şi religioasă cu sacrificiile umane.
Osuarul cu cranii, denumit „tzompantli” în limba nahuatl vorbită de azteci, era utilizat pentru a expune craniile luptătorilor sacrificaţi din regatele rivale, care erau cel mai probabil ucişi de preoţi în cadrul unor ritualuri organizate la ultimul nivel al unor temple de mari dimensiuni care existau în trecut în apropiere.
Descoperit în spatele catedralei ce a fost construită în era colonială în Ciudad de Mexico, osuarul cu cranii, care este încă parţial acoperit cu pământ, a fost construit între 1485 şi 1502 şi ar putea avea o lungime de 34 de metri şi o lăţime de 12 metri, a declarat Raul Barrera, coordonatorul acestei misiuni arheologice.
Sute de cranii au fost aranjate cu grijă pe rafturile din lemn ale osuarului, al cărui scop era de a inspira teamă şi respect în rândul privitorilor.
„Tzompantli aveau un simbolism specific”, a explicat profesorul Barrera. „Prin intermediul unui număr tot mai mare de studii, ne aşteptăm să descoperim că multe dintre aceste cranii au aparţinut duşmanilor aztecilor, care au fost capturaţi, sacrificaţi şi decapitaţi pentru a fi apoi expuse aici”, a adăugat arheologul mexican.
Aztecii, un popor războinic şi cu convingeri religioase profunde, trăiau organizaţi într-un imperiu care, în perioada sa de maximă înflorire, se întindea de la Golful Mexic până la Oceanul Pacific, înainte de cucerirea spaniolă din 1519 – 1521.