Nobilul german cu un aer de „dandy” care a devenit unul dintre cei mai iubiți regi ai României

Comitatul Hohenzollern-Sigmaringen din fostul regat al Prusiei a dat istoriei numeroși regi și regine, care au domnit în diverse colțuri ale Bătrânului Continent.

Dintre aceștia se detașează și figura de nobil german cu un aer de „dandy” a Prințului Ferdinand, cel care avea să devină, la vârstă de 49 de ani, unul dintre cei mai iubiți regi ai României.

• Copiii neandethalieni ar fi colecționat fosile la fel cum cei de azi colecționează abțibilduri
• „Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman

Născut la dată de 24 august 1865, Prințul Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele sau nobiliar complet, era de fapt fiul Principelui Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen, fratele mai mare al Regelui Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, primul rege al României. Ferdinand a ajuns la tron printr-o conjuctură de familie avantajoasă, peste care s-a suprapus și importantă continuității statului român sub formă de regat într-un context politic internațional deosebit de instabil. La vârstă de doar 19 ani, Prințul Ferdinand a venit pentru prima oară în România, la acea dată regatul român fiind compus doar din provinciile istorice ale Moldovei și Munteniei, unite la dată de 24 ianuarie 1859 sub sceptrul lui Alexandru Ioan Cuza, primul și singurul domnitor autohton al României moderne.

După scurtă să vizită în România, efectuată în anul 1884, Ferdinand decide să se reîntoarcă în Germania pentru a-și termină studiile liceale și universitare. Anul 1893 îl găsește absolvind prestigioasă Universitate din Leipzig și Școală Superioară de Științe Politice și Economice din Tubingen. În decursul aceluiași an, pricipele Ferdinand se stabilește deja la București pentru a-și îndeplini atribuțiile de moștenitor al tronului României. Ferdinand devenise de fapt moștenitor al coroanei regale a României încă din anul 1888, după ce atât tatăl, cât și fratele sau mai mare, renunțaseră la tron. În acea perioada istorică, casă de Hohenzollern-Sigmaringen avea numeroase legături de sânge cu celelalte monarhii importante din Europa. Vărul primar al mamei lui Ferdinand era Țarul Ferdinand I al Bulgariei, devenit între timp cel mai mare oponent al regatului român condus de tizul și vărul sau. Împăratul Francisc Joseph, conducător al Imperiului Austro-Ungar care cuprindea pe atunci provincia istorică românescă a Transilvaniei, era de asemenea var primar cu bunica lui Ferdinand.

Odată sosit la București, tânărul prinț german se declara cucerit de flora României, o adevărată provocare științifică pentru un botanist pasionat cum era Ferdinand. Nu rămâne insensibil nici la frumusețea proverbială a româncelor. Nobilul prusac este cucerit de farmecul și distincția poetei Elena Văcărescu, domnișoară de onoare a Reginei Elisabeta. Aventură celor doi idealiști a fost oprită brusc din considerente politice. Ferdinand a fost nevoit să-și întrerupă relația cu Elena Văcărescu la intervenția și insistențele Consiliului de Miniștri al României, care i-a reamintit principelui că niciun membru al Familiei Regale nu se poate căsători decât cu femei de sânge regal. Ferdinand nu are încotro și pe dată de 10 ianuarie 1893 se însoară cu Maria de Edinburgh, nimeni altă decât verișoara să de gradul trei.

Viitoarea regina Maria a României avea o descendența ilustra, bunica să fiind regina Victoria a Marii Britanii, iar vărul sau primar era Țarul Nicolae al ÎI-lea al Rusiei. Regele Ferdinand și Regina Maria au avut împreună 6 copii, trei fete și trei băieți. Cel mai mare dintre băieți a devenit următorul rege al României, Carol al ÎI-lea. Gurile rele spun că prințul Mircea, care a murit la doar 4 ani, era de fapt copilul biologic al prințului Barbu Știrbei, care ar fi avut o relație ascunsă cu regina. Pentru a evita răspândirea scandalului, Ferdinand ar fi decis să-l declare pe Mircea drept propriul sau fiu…

Citeşte aici continuarea!

Descoperă vă prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 24 august:

79 – Erupţia vulcanului Vezuviu a distrus oraşele Pompei, Herculaneum şi Stabiae, care au fost acoperite de lavă. A încetat din viaţă, în aceste condiţii, Plinius cel Bătrîn, istoric, filolog şi literat roman, unul dintre cei mai reputaţi enciclopedişti ai Antichităţii.

1820 – A încetat din viaţă Ion Budai Deleanu, scriitor, filolog şi istoric român, autor al poemului eroic-comic ”Ţiganiada” (n. 6 ianuarie 1760).1868    – A încetat din viaţă scriitorul Costache Negruzzi (n. 1808), membru fondator al Societăţii Academice Române, strălucit reprezentant al curentului naţional-popular de la “Dacia Literară” (n. 1808).

1899 – S-a născut Jorge Luis Borges, considerat cel mai important scriitor latino-american contemporan (m. 14 aprilie 1986).

1929 – S-a născut Yasser Arafat, preşedintele Autorităţii Naţionale Palestiniene din 1994 (aceasta dată este trecută în certificatul său de naştere înregistrat la Cairo/Egipt; dupa alte surse, s-ar fi născut la 4 sau 27 august 1929); Premiul Nobel pentru pace pe 1994. (m. 11 noiembrie 2004).

 1944 – Este confirmată starea de beligeranţă cu Germania, printr-o declaraţie oficială de război a Guvernului român, difuzată prin radio şi publicată în presa din 25 august.

1979 – A încetat din viaţă pilotul german Hanna Peitsch, prima femeie căpitan de zbor din lume (n. 29 martie 1912).

1979 – A încetat din viaţă pilotul german Hanna Peitsch, prima femeie căpitan de zbor din lume (n. 29 martie 1912).

1991 – Gorbaciov demisionează din fruntea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.

2002 – Marina pakistaneză a lansat la apă primul său submarin fabricat în Pakistan, de tipul Agosta 90-B, au anunţat autorităţile militare pakistaneze.

2006 – Regizorul Cristian Nemescu a murit într-un accident rutier (n. 31 martie 1979); ultimul său film,  „California Dreamin’ (nesfârşit)”, a primit premiul Un certain regard la a 60-a ediţie a Festivalului de la Cannes (2007).