OPERAŢIUNEA Mincemeat, ”omul care nu a existat niciodată” şi valiza de documente care aveau să îngenuncheze Axa

În aprilie 1943, un cadavru în descompunere a fost descoperit plutind pe coasta din Huelva, sudul Spaniei. Documentele îl identificau drept maiorul William Martin, din cadrul Marinei Regale Britanice. De încheietura sa era ataşată o valiză. Când inteligenţa nazistă a aflat despre valiza ofiţerului înecat, dar şi despre eforturile britanicelor de a o obţine, au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a obţine acces la documentele maiorului.

Cu toate că Spania era oficial neutră în confruntările din cel de-Al Doilea Război Mondial, o mare parte a forţelor sale armate era de partea Germaniei. Naziştii au reuşit astfel să găsească un ofiţer la Madrid care să îi ajute. Ei au descoperit astfel o scrisoare de la autorităţile militare din Londra către un ofiţer superior din Tunisia, document în care se indica faptul că forţele Aliaţilor se pregăteau să traverseze Mediterana de pe poziţiilor lor din Africa de Nord şi să atace Grecia controlată de Germania.

• Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
• Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa

Informaţiile i-au permis lui Adolf Hitler să transfere trupele germane din Franţa în Grecia, înainte a ceea ce credea a fi o invazie masivă a inamicilor. În realitate, totul a fost o minciună.

Cadavrul bărbatului ”înecat” fusese luat de la o morgă din Londra de către agenţii Charles Cholmondeley şi Ewen Montagu, cei care au orchestrat operaţiunea. Cadavrul a fost transportat şi aruncat pe coasta spaniolă, iar când aceştia l-au recuperat, autorităţile au început să facă presiuni pentru obţinerea documentelor false, astfel încât să-i convingă pe nazişti de autenticitatea lor.

Naziştii au fost luaţi prin surprindere când 160.000 de soldaţi ai Aliaţilor au invadat Sicilia, pe 10 iulie 1943. Operaţiunea Mincemeat a însemnat nu doar salvarea vieţilor a mii de soldaţi Aliaţi, ci şi o victorie însemnată împotriva liderului italian Benito Mussolini.

Sursă: History