Theodor Herzl a urmat liceul şi facultatea de drept în cadrul Universităţii din Viena. Ca student, a manifestat impotriva antisemitismului. Devenit doctor în drept (1884), s-a îndreptat spre cariera jurnalistică şi literară, colaborând la diferite publicaţii in limba germană.
În anul 1889 s-a căsătorit cu Julie Naschauer, căsătorie din care s-au născut trei copii – Hans, Trude şi Paula. În anul 1891, ziarul „Neue Freie Presse” din Viena i-a oferit un post permanent, de corespondent acreditat la Paris. Era in perioada „afacerii Dreyfus„.
Herzl a văzut reacţiile antisemite şi a hotărât să lupte impotriva lor, atât în scris, cât şi prin intermediul activităţii publice. Prima sa lucrare pe această temă a fost „Noul ghettou”, o piesă de teatru apărută la Viena în anul 1894. A urmat broşura „Judenstaat” („Statul Iudeu”). Herzl a scris această broşură în anul 1895 şi a publicat-o la 14 februarie 1896, tot la Viena.
Broşura a stârnit senzaţie şi dispute, dar ulterior a devenit biblia mişcării sioniste. Ulterior, Herzl a convocat primul congres sionist, la Basel (29-31 august 1897), unde a fost adoptat programul devenit ulterior baza sionismului politic. Herzl a fost ales preşedinte al comitetului executiv, de la Viena. Au urmat congrese sioniste în fiecare an.
Sionismul, curent apărut încă de la inceputul anilor 80 ai secolului al XIX-lea, a căpătat o formă nouă. Nu mai era vorba numai de colonizare agricolă evreiască în Palestina, ci de ideea intemeierii unui cămin naţional evreiesc în această ţară, patria istorică a evreilor, de care aceştia erau ataşaţi. Acest cămin naţional evreiesc trebuia să existe in limitele normelor dreptului public.
După părerea lui Herzl, scopul sionismului era dublu. Pe de o parte, era vorba de salvarea fizică a evreilor din Europa Răsăriteană şi pe de altă parte era vorba de salvarea iudaismului, de oprirea asimilării evreilor din Europa Occidentală. Ideea lui Herzl era aceea a necesităţii revenirii la iudaism inaintea revenirii in patria istorică, a creării unei conştiinţe naţionale evreieşti moderne.
Termenul „sionism” (Zionismus) fusese născocit de Nathan Birenbaum, devenit iniţial un adept al său, care deţinuse un ziar in limba idiş la Cernăuţi, dornic fiind să cunoască evreii din răsărit („Ostjuden”). În anul 1902, Herzl a publicat romanul „Altneuland” (Ţara veche, ţara nouă), în care îşi imagina cum va arăta Palestina după 20 de ani, în urma unei imigrări evreieşti masive. Deoarece mulţi evrei asimilişti, precum şi unii rabini, atât reformişti, cât şi ultraortodocşi, considerau că planul lui Herzl reprezintă o utopie, o poveste, iar unii chiar îl ironizau, Herzl a scris fraza „Dacă veţi voi, nu va fi o poveste” ca motto al acestui roman.
Citeşte mai multe despre viaţa lui Theodor Herzl
Descoperă vă prezintă şi alte semnificaţii istorice ale zilei de 3 iulie:
1854 – S–a născut compozitorul, muzicologul, pedagogul şi dirijorul Leoš Janáčec, cel mai important compozitor ceh al secolului XX. (“Sonata Kreutzer”).
1883 – S-a născut scriitorul ceh Franz Kafka. (m. 3 iunie 1924).
1893 – S-a născut Aca de Barbu, cântăreaţă şi pedagogă. (m. 21martie 1958).
1898 – Joschua Slocum devine primul navigator solitar care realizează înconjurul complet al Pământului.
1928 – Englezul John Logie Baird a enunţat, pentru prima dată, principiul televiziunii în culori.
1992 – Hunedoara a fost primul judeţ al României primit ca membru în cadrul Ansamblului Regiunilor Europei.
1994 – A încetat din viaţă actorul Vistrian Roman („Pistruiatul”) (n. 15 mai 1941).
1997 – Preşedinţii României, Ucrainei şi Moldovei, Emil Constantinescu, Leonid Kucima şi Petru Lucinschi au instituit trilaterala România-Ucraina-Moldova, privind cooperarea transfrontalieră.
2000 – Pentru prima dată în istorie, o femeie a fost inclusă în corpul de gardă la Buckingham Palace.
2002 – Uzina de armament din Cugir a început producţia de tehnică militară de tip NATO.