CURAJUL unui apicultor român amator de a salva „Inima Bucovinei”. Ce se întâmplă acolo este o crimă ecologică

 Deloc surprinzător, autorităţile dau vina una pe cealaltă, acuzându-se reciproc, în faţa camerei de filmat a reporterului gândul, de incompetenţă şi corupţie, după cum veţi vedea într-o investigaţie amplă pe care o vom difuza în zilele următoare. Deloc surprinzător, nimeni nu i-a consultat pe localnici. Mai mult, oamenii au fost minţiţi: celor care au întrebat de ce se taie copacii, li s-a spus că se face „un supermarket”. În materialul de azi, faceţi cunoştinţă cu Aristide Maxim, inginer pensionar şi apicultor amator, unul dintre puţinii oameni care are curaj să-şi apere muntele.

• 1 din 10 copii, victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar
• Unde au dispărut grădinițele de stat din România?

Dl. Maxim are o mare amărăciune. Se luptă cu autorităţile şi abuzul, iar oamenii îl încurajează, dar când e vorba să ia atitudine sau să semneze petiţii „se ascund după gard”. „Este şi dezinteres, ştiţi cum este românul în ziua de azi, aşteaptă ca să facă celălalt ca să beneficieze şi el. Se ascunde după gard, să vadă ce se întâmplă, şi dacă iese bine strigă: A, gata, victorie!”

Aristide Maxim are 58 de ani şi de 15 trăieşte în Valea Putnei, satul cu circa 600 de locuitori, aflat la mai puţin de 1.000 de metri de vârful Pasului Mestecăniş, unde de doi ani de zile se lucrează „la groapă”. Satul Mestecăniş, cea de-a doua localitate afectată de construcţia „gropii” numără 400 de suflete.

Înainte de a se stabili la Valea Putnei, din motive de sănătate, inginerul a lucrat ca laborant în cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, pe urmă la mai multe firme private.

Aflat la pensie, fostul inginer se îndeletniceşte în prezent cu apicultura. Are 27 de stupi, însă se teme că nu va mai avea miere când va începe exploatarea gropii.

Într-o localitate în care o mare parte dintre locuitori se tem că vor avea probleme cu primarul dacă vor contesta  public groapa de gunoi, Aristide Maxim a luat iniţiativa de a lupta împotriva ei. După mai multe adrese trimise la Primăria Pojorâta, Consiliul Judeţean Suceava – proprietarul gropii, Prefectura Suceava, Ministerul Mediului, dar şi Avocatului Poporului, a decis să intenteze proces alături de alţi 22 de localnici din Valea Putnei şi Mestecăniş, cele două sate aflate de-o parte şi de alta a viitoarei gropi ecologice de gunoi. Procesul a fost intentat abia în 2014, la un an de la începerea construcţiei.

„Ne-am trezit în luna aprilie (2013 n.r.), când deja exista iarăşi un memoriu, o plângere,  cu semnături strânse şi date la primărie, şi trimise apoi la Consiliul Judeţean şi la Prefectură. Răspunsurile au fost, însă, ambigue, hotărâte că nu se mai poate face nimic. Astfel, am fost nevoiţi să ne adresăm în instanţă”, ne spune dl. Maxim povestea luptei lui cu sistemul.

Oftează: locuitorii din satul lui nu s-au împotrivit construirii gropii ecologice de gunoi, pentru că au sperat că nu se va face. „Lumea a sperat că, totuşi nu se va face. A fost o temporizare din partea autorităţilor către populaţie ca să nu facă prea mari valuri, pentru ca să meargă lucrurile înainte, şi în parte au reuşit cu chestia asta”.

Citeşte aici continuarea!

Aici poţi vedea şi celelalte materiale din campanie!

REPORTER: MIHAELA STOICA

CAMERAMAN: DOREL AVĂCĂRIŢEI

MONTAJ: ANDREI BORUZESCU, MIHNEA LAZĂR