Un experiment cu ”magneţi frustraţi” ne-ar putea ajuta să dezvoltăm primele computere cuantice

La materia condensată, ”frustrarea” este un fenomen care presupune lipirea atomilor în poziţii specifice, neobişnuite. Acelaşi fenomen mai este descris ca fiind un cumul de forţe inter-atomice care favorizează structuri diferite, intrând astfel în conflict. Această ”frustrare” creează structuri şi comportamente complicate.

Magneţii frustraţi sunt o clasă de materiale care, similar, dezvoltă noi caracteristici ca urmare a acestui fenomen. Mai exact, magneţii îşi pierd magnetismul la temperaturi scăzute. Într-un experiment realizat de cercetătorii de la Universitatea Princeton, oamenii de ştiinţă au făcut o descoperire de proporţii care ar ”putea clarifica mecanismul superconductivităţii la temperaturi înalte, a transmiterii electricităţii fără frecare”.

• Iată cum o simplă cană cu ceai poate deveni un detector de particule!
• Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee

Cercetătorii au vrut să vadă dacă magneţii frustraţi prezintă ”efectul Hall” care are loc atunci când curenţii electrici ai unor particule încărcate dintr-un conductor se acumulează într-o singură parte dacă se află într-un câmp magnetic.

Având în vedere că magneţii frustraţi nu sunt magnetici la temperaturi scăzute, observarea efectului Hall ar reprezenta un avans important în domeniul computerelor şi ar putea duce la dezvoltarea unor calculatoare cuantice.

”A vorbi despre efectul Hall în cazul particulelor neutre este un oximoron, o idee nebună”, susţine unul dintre autorii studiului, Phuan Ong, de la Princeton. Cu toate acestea, efectul a fost observat.

”Cu toţii suntem foarte surprinşi pentru că lucrăm şi ne jucăm într-o lume clasică, non-cuantică. Comportamentul cuantic poate părea foarte straniu şi acesta este doar un exemplu de ceva care nu ar trebui să se întâmple şi în realitate este acolo”, a mai adăugat Ong.

Sursă: Saving Advice