„Era Omului” a început în 1610 şi a schimbat total planeta

Un grup internaţional de oameni de ştiinţă, intitulat Anthropocene Working Group, evaluează în prezent informaţiile referitoare la stabilirea debutului noii ere geologice şi va anunţa data convenită pentru noua perioadă geologică anul viitor, informează bbc.com.

Studiul, publicat în Nature, nu este singurul care încearcă stabilirea debutului „Erei Omului”, alţi savanţi propunând ca revoluţia industrială sau primele teste nucleare să fie folosite ca repere ale debutului noii ere, în timp ce unii oameni de ştiinţă consideră că data exactă a debutului unei noi perioade geologice poate fi stabilită abia după mii sau milioane de ani de retrospectivă.

• Test de cultură generală. Cum sunt stabilite cursurile valutare?
• Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a…

Geologii împart istoria Terrei în fragmente care reflectă perioade de schimbări semnificative ale planetei, ca rezultat al deplasării continentelor, al impactului cu un asteroid, al unei schimbări climatice majore.

În prezent, planeta se află, din punct de vedere formal, încă în Holocen, o epocă geologică ce a debutat în urmă cu 11.500 de ani, la sfârşitul ultimei Ere Glaciare.

Savanţii cred însă că umanitatea a modificat dramatic Pământul din nou.

Pentru a stabili exact începutul acestei noi perioade, geologii caută un semnal clar, pe care îl descriu ca „un vârf de aur” („golden spike”, în original, în limba engleză, n.r), care ar trebui să fi fost păstrat în sedimente, roci, în straturile de gheaţă.

„Căutăm aceste «vârfuri de aur», un interval temporal real în care putem arăta, cu dovezi, că întreg Pământul s-a schimbat. Dacă vă uitaţi la tot intervalul temporal geologic, am definit aproape fiecare graniţă dintre două ere în acest mod”, a declarat profesorul Mark Maslin, de la University College din Londra (UCL), coautor al studiului publicat în revista Nature.

Cercetarea sugerează că un astfel de „vârf de aur” plasează debutul Antropocenului în 1610.

Savanţii spun că sosirea europenilor pe continentul american cu 100 de ani înainte de această dată a reprezentat debutul unei majore transformări globale.

„Creşterea rapidă a comerţului la nivel global, imediat după acea perioadă, a dus la o deplasare a speciilor pe suprafaţa planetei. Porumbul din America Centrală a început să fie cultivat în sudul Europei, în Africa şi China. Cartofii din America de Sud au fost cultivaţi în Marea Britanie şi apoi în toată Europa şi până în China. Alte specii au făcut drumul invers: grâul a ajuns în America de Nord, iar zahărul a devenit cunoscut în America de Sud – un adevărat amestec al speciilor din întreaga lume”, a declarat Dr. Simon Lewis, de la UCL, coautor al studiului.

„Am fost martori ai deplasării acestor specii de pe un continent pe altul, lucru care a avut un impact fără precedent din punct de vedere geologic, punând Terra pe o nouă traiectorie evoluţionară”, a mai spus Lewis.

Polenul foarte vechi descoperit în sedimente funcţionează ca o înregistrare exactă a acestei schimbări, dar echipa de cercetători spune că un alt indiciu important referitor la startul noi ere geologice trimite la bolile mortale introduse pe continentul american de europeni.

„Circa 50 de milioane de oameni (de pe continentul american) au murit, iar cei mai mulţi dintre ei erau fermieri”, a declarat Simon Lewis în emisiunea „Science in Action” difuzată de postul de radio BBC World Service.

„Iar terenul pe care îl cultivau aceşti fermieri a devenit din nou sălbatic, transformându-se în junglă, pădure sau savană. Aproximativ jumătate din substanţa uscată a unui copac este reprezentată de carbon, astfel că toată acea vegetaţie în plină creştere a absorbit suficient de mult carbon din atmosferă pentru ca acest lucru să fie vizibil ca o scădere a concentraţiei atmosferice globale de dioxid de carbon înregistrate în straturile de gheaţă foarte veche. Această informaţie oferă un indiciu exact referitor la anul 1610 ca fiind debutul Antropocenului, când s-a înregistrat cel mai mic nivel al concentraţiei de dioxid de carbon care poate fi măsurată în straturile de gheaţă”, a explicat cercetătorul britanic.

Cercetătorii spun că un alt an care poate fi considerat debutul noi ere ar putea fi 1964, când testele nucleare care au început în anii 1940 şi au continuat în anii 1950 şi la începutul anilor 1960 s-au oprit şi a fost impusă o interdicţie în acest sens.

„Vârful de aur” este furnizat în acest caz de o creştere a nivelului de carbon radioactiv din atmosferă în perioada în care se efectuau testele nucleare, urmată de o scădere bruscă în momentul în care acestea au încetat.

Dar profesorul Mark Maslin a spus că, deşi markerul era unul foarte puternic, radioactivitatea nu a fost asociată cu alte schimbări dramatice care să fi avut loc în acea perioadă.

„La mijlocul anilor 1960, are loc o uriaşă schimbare cam în toate domeniile, la nivel global, pe care o numim «marea accelerare», cu o creştere demografică globală de 2% anual, schimbări fără precedent în agricultură şi producerea de alimente, dar markerul nu are nicio legătură cu aceste schimbări”, a explicat profesorul Maslin.

Comentând cercetarea publicată în revista Nature, profesorul Jan Zalasiewicz, de la Universitatea din Leicester şi care este preşedintele Anthropocene Working Group, a spus că studiul este foarte interesant şi conţine „idei uimitoare”.

„Desigur, grupul de lucru le va lua în discuţie. Aceste idei se adaugă dezbaterii generale privind Antropocenul şi numărului tot mai mare de sugestii referitoare la data la care această eră ar fi debutat. Ideea privind debutul erei în anul 1610 reflectă în mod clar un eveniment important din punct de vedere istoric, deşi ar fi nevoie de mai multe dovezi, cred eu, referitoare la faptul că aceste criterii sugerate de studiu ar fi mai potrivite decât semnalele multiple asociate cu «marea accelerare» de la mijlocul secolului al XX-lea”, a declarat Jan Zalasiewicz pentru BBC News.