Bizara cometă Ciuriumov-Gherasimenko: ce a descoperit sonda Rosetta despre acest corp ceresc?

Cometa Ciuriumov-Gherasimenko, care parcurge o orbită completă în aproximativ 6 ani şi 7 luni, se va apropia pe 13 august la 186 de milioane de kilometri de Soare, cea mai mică distanţă faţă de stea (periheliu, n.r.), şi se va situa undeva între orbitele Pământului şi a lui Marte.

La bordul sondei Rosetta, care orbitează cometa din luna august a anului trecut, se află un spectrometru de masă, instrument numit COSIMA (Cometary Secondary Ion Mass Analyser), care realizează analize chimice ale particulelor de praf ce provin de pe obiectul spaţial.

• 1 din 10 copii, victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar
• Unde au dispărut grădinițele de stat din România?

„Granulele de praf pe care le-am colectat între august şi octombrie sunt pufoase şi poroase. Cele mai mari fire cad în momentul în care ajung pe colectoarele metalice ale instrumentului”, a declarat, pentru AFP, Christelle Briois, cercetătoare a Agenţiei spaţiale franceze (CNRS), de la Universitatea Orléans din Franţa. Ciuriumov-Gherasimenko se afla atunci la o distanţă cuprinsă între 535 de milioane de kilometri şi 450 de milioane de kilometri faţă de Soare.

Cometa a început în acea perioadă să redevină activă, jeturi de gaz şi praf putând fi observate, după ce a petrecut patru ani îngheţată, la distanţă mare de Soare.

Grăunţele de praf s-au dovedit a fi foarte bogate în sodiu, potrivit lui Briois, coautoare a studiului publicat în revista britanică Nature. „În plus, ele nu conţin deloc gheaţă”, a precizat cercetătoarea franceză.

„Credem că particulele colectate sunt probabil «părinţii» particulelor de praf interplanetar care se găsesc în Sistemul Solar”, a declarat, pentru AFP, Rita Schulz, autoare a studiului şi cercetătoare a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA).

Aceste mici particule de praf interplanetar, colectate pentru prima dată în anii 1970, dau naştere, uneori, fenomenului „stea căzătoare”, atunci când intră în atmosfera terestră.

Provenienţa acestora este incertă, dar de mai mulţi ani cercetătorii cred că ar putea avea ca sursă cometele şi asteroizii. ” Dar este pentru prima dată când stabilim cu exactitate că provin dintr-o cometă”, a spus Schulz.

Nucleul unei comete este constituit din gheaţă şi materie minerală şi organică. La fiecare trecere pe lângă Soare, nucleul pierde un strat, fiind oarecum asemănător cu o ceapă.

De fapt, sub efectul tot mai intens al radiaţiilor solare, o parte din gheaţa din nucleu trece printr-un proces de sublimare, adică trece din starea de agregare solidă direct în cea gazoasă, fără a se mai transforma în lichid. Praful este preluat de aceste gaze şi formează coama unei comete. Apoi se formează o coadă de ioni şi una de praf, carateristice cometelor.

„Granulele analizate de COSIMA provin dintr-o trecere anterioară a cometei prin dreptul Soarelui. După ce au fost ridicate în apropierea Soarelui, aceste particule au căzut din nou pe suprafaţa cometei, formând un fel de pătură”, a explicat Briois.

În perioada în care cometa traversa regiuni mai îndepărtate şi mai îngheţate pentru mai mulţi ani, jeturile de gaz au scăzut considerabil în intensitate şi nu au mai fost suficient de puternice pentru a antrena particulele de praf, ducând la formarea unui strat ca o pătură.

În prezent, având în vedere că temperatura cometei creşte, producţia de gaze este şi ea în creştere, iar grăunţele de praf sunt mişcate şi devin din nou parte a coamei cometei.

Pătura de praf ar fi avut circa 12 centimetri grosime, potrivit Ritei Schulz, care se bazează pe observaţiile realizate în 2008 de telescopului VLT (Very Large Telescope) de la Observatorul sudic european (ESO).

Folosindu-se de observaţiile precedente, cercetătorii au calculat că stratul de praf de pe cometă a dispărut fără îndoială în jurul datei de 20 ianuarie.

COSIMA continuă să analizeze materia pe care o colectează. cercetătorii cred că este posibil să descopere grăunţe de praf cu „proprietăţi foarte diferite” de cele ale grăunţelor colectate la începutul misiunii Rosetta, a spus Schulz.

Martin Hilchenbach, cercetătorul care este responsabil cu instrumentul COSIMA din cadrul Institutului Max Planck din Germania, se aşteaptă să descopere grăunţe „mai bogate în gheaţă în lunile următoare”.

Sonda europeană Rosetta este primul vehicul spaţial care a reuşit să ajungă pe orbita unei comete, aflată la o distanţă de 510 milioane de kilometri de Terra. Rosetta a ajuns lângă cometa 67P / Ciuriumov-Gherasimenko în luna august 2014, după o călătorie de peste zece ani prin spaţiu şi va rămâne pe orbita ei timp de aproximativ un an.

Lansată în 2004, misiunea Rosetta a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) este dedicată aflării mai multor date despre originile Sistemului Solar, iar robotul Philae, pe care l-a plasat pe cometă, are ca misiune colectarea unor molecule organice care ar fi putut să joace un rol determinant în apariţia vieţii pe Terra. Cometele sunt cele mai primitive corpuri cereşti din Sistemul Solar. Sonda Rosetta a trimis deja primele imagini realizate vreodată ale suprafeţei unei comete.

Micul robot Philae a putut să radiografieze interiorul cometei, să-i studieze magnetismul, să realizeze imagini cu solul, să analizeze moleculele complexe de la suprafaţă. Potrivit specialiştilor de la Centre National d’Etudes Spatiales (CNES), agenţia spaţială franceză, misiunea robotului este realizată în proporţie de 80%.

În prezent, robotul Philae este în „hibernare”, întrucât se află într-o zonă umbrită a cometei, iar bateriile solare nu primesc destulă energie pentru a permite funcţionarea acestuia.

În cazul restabilirii contactului, dacă totul funcţionează aşa cum a fost programat, Philae ar trebui „să moară de cald” după martie 2015, atunci când cometa se va apropia şi mai mult de Soare.

Însă Rosetta îşi va continua misiunea de „însoţitoare” a cometei Ciuriumov-Gherasimenko cel puţin până pe 13 august 2015, dată la care cometa va trece la cea mai mică distanţă de Soare. Misiunea ei este programată să dureze până la sfârşitul lunii decembrie 2015.

Plasarea unui robot pe o cometă aflată la o distanţă de peste 500 milioane de kilometri de Terra reprezintă o premieră în istoria explorării spaţiale şi un punct culminant al unei misiunii care a început în urmă cu 20 de ani.

Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 ţări europene şi Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spaţiale.

Sursa: MEDIAFAX