Misiunea robotului Philae – în pericol. Ce decizie riscantă au luat oamenii de ştiinţă?

Cercetătorii care coordonează misiunea Rosetta a Agenţiei Spaţiale Europene se tem că robotul Philae ar mai putea avea energie doar pentru o zi de funcţionare pe suprafaţa cometei 67P/ Ciuriumov – Gherasimenko.

Astfel, ESA va transmite vineri comenzile pentru ca robotul de mărimea unei maşini de spălat să demareze forarea în nucleul cometei, în speranţa că acesta va reuşi să adune eşantioane de materie care să fie analizate de laboratorul de la bord.

• 1 din 10 copii, victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar
• Unde au dispărut grădinițele de stat din România?

Manevra este însă una periculoasă, pentru că forţele implicate în procesul de forare ar putea destabiliza robotul care se află pe o suprafaţă înclinată.

Philae a ajuns pe suprafaţa cometei într-o zonă acoperită de umbra unei stânci şi nu va primi destulă energie de la Soare pentru a putea funcţiona dincolo de ziua de sâmbătă.

Comunicarea prin unde radio dintre sonda spaţială Rosetta şi Philae, care va avea loc în noaptea de vineri spre sâmbătă, este ultima despre care cercetătorii cred cu destul de multă siguranţă că va avea loc.

Echipa de la centrul de control din Darmstadt, Germania, nu a localizat cu precizie poziţia robotului pe cometă, după ce Philae a sărit de două ori de pe suprafaţa obiectului cosmic, în timpul procesului de aterizare, care a avut loc miercuri.

Savanţii analizează transmisiunile radio dintre robot şi Rosetta pentru a vedea dacă există vreo metodă de a calcula poziţia lui Philae. Analiza a oferit deja „o arie de incertitudine”, pe raza căreia, foarte probabil, se află Philae.

Imaginile realizate de Rosetta ar trebui să identifice poziţia micului robot, potrivit lui Paolo Ferri, şeful operaţiunilor misiunii Rosetta în cadrul ESA.

Paolo Ferri este încrezător că inginerii vor găsi o soluţie pentru problema cantităţii insuficiente de energie de care dispune Philae.

O soluţie care va fi testată vineri este rotirea corpului robotului pentru a îndrepta o mai mare porţiune a panourilor fotovoltaice către Soare, pentru ca acestea să furnizeze mai multă energie. Bateria de la bordul robotului are energie pentru 55 de ore, urmând ca apoi robotul să depindă de panourile solare pentru alimentarea cu electricitate şi încărcarea acumulatorilor. Problema este că Philae a juns într-o regiune umbrită şi are o poziţie care îi oferă doar circa o oră de lumină solară, insuficient pentru nevoile energetice ale micului explorator.

Lansată în 2004, misiunea Rosetta a ESA este dedicată aflării mai multor date despre originile Sistemului Solar. Sonda a trimis deja primele imagini realizate vreodată ale suprafeţei unei comete.

Philae a ajuns pe suprafaţa cometei 67P/ Ciuriumov – Gherasimenko miercuri, după o cădere liberă către nucleul cometei care a durat şapte ore. Robotul a fost transportat la bordul sondei spaţiale Rosetta, care a călătorit 10 ani şi 6,4 miliarde de kilometri pentru a se întâlni cu cometa.

Sursa: MEDIAFAX