Românii consumă câte 30 de kg de zahăr anual, dublu faţă de medie europeană

Medicii prezenţi joi la conferinţa de Ziua Internaţională a Alimentaţiei, intitulată „Educatia alimentară bate gena!”, au arătat că avem obiceiuri nesănătoase – consum de zahăr şi prăjeli, faptul că uităm să bem apă sau fumăm – iar stresul prin care trecem zilnic şi oboseala cronică de care ajungem să suferim ne dezechilibrează din punct de vedere hormonal.

„Din păcate, ţara noastră are cea mai mare mortalitate cauzată de cancerul nedepistat la timp, iar în cele mai multe cazuri, boala este provocată de obiceiurile nesănătoase. De aceea, pe termen lung, cele mai bune rezultate în sănătatea publică ar fi obţinute dacă cei mici ar fi convinşi că e mai bine pentru ei să mănânce strugure, decât ciocolată”, a declarat medicul nutriţionist Lygia Alexandrescu.

• 1 din 10 copii, victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar
• Unde au dispărut grădinițele de stat din România?

Ea susţine că, potrivit statisticilor, un român consumă în medie 30 kg de zahăr anual, faţă de circa 16 kg cât consumă în medie un european, ceea ce „face de înţeles avântul pe care l-a luat diabetul în rândul copiilor în ultimii 10 ani”.

Reprezentantul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) a anunţat lansarea unui proiect privind introducerea obligatorie a educaţiei alimentare în şcoli.

„Se lucrează la un proiect privind introducerea educaţiei nutriţionale în planurile de învăţământ, care îi va include atât pe elevii din clasele primare, cât şi pe dăscălii care le vor preda. Există şi acum module de educaţie pentru sănătate, dar sunt abordate ca disciplină opţională. Cu sprijinul ministerelor Educaţiei şi Sănătăţii, un astfel de proiect i-ar putea ajută pe cei mici să înţeleagă ce înseamnă obiceiuri alimentare sănătoase”, a spus Cornelia Popa Stavri, reprezentanta FSLI.

Conform specialiştilor în genetică, scuze precum „n-am cum să nu mă îmbolnăvesc dacă mama sau tata au fost bolnavi” sau „sunt predispus la îngrăşare din cauza genelor” sunt doar mituri.

„Toţi venim cu un pachet de gene bune, dar problema este că nu ştim să-l conservăm şi că o putem face folosind combinaţii alimentare bune pentru sănătate. Iar cea mai bună dovadă că acest lucru este posibil o reprezintă avântul pe care l-a luat nutrigenetica la nivel mondial, adică acea ştiinţă care studiază relaţia dintre gene şi nutrient. Tocmai această ştiinţă face trecerea de la tratarea bolilor la prevenţie, în funcţie de fiecare caz în parte”, a explicat Natalia Cucu, directorul Centrului de Epigenetică.

În lume există peste 1 miliard de persoane adulte supraponderale, mai multe decât cele 800 de milioane de persoane ce suferă de malnutriţie, se arată într-un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Cel puţin 300 de milioane de adulţi sunt obezi. Dacă în China, Japonia şi în unele ţări africane procentul acestora este mic, sub 5 la sută, în unele zone urbane din Samoa (SUA), numărul acestora depăşeşte 75%. În Statele Unite, 30% dintre adulţi sunt consideraţi obezi, adică aproximativ 60 de milioane de persoane. În Europa, recordul la obezitate este deţinut de Marea Britanie cu 23%, faţă de Germania cu 12% şi Italia cu 8%.

Obezitatea progresează şi în rândul copiilor: în lume există 22 de milioane de copii obezi cu vârstă sub cinci ani. Obezitatea infantilă tinde să ia proporţii alarmante în Uniunea Europeană, unde 14 milioane de copii sunt supraponderali şi numărul acestora creşte anual cu 400.000, potrivit datelor prezentate de Lygia Alexandrescu.

În România, aproximativ 30% din populaţie suferă de obezitate, 20% este supraponderală, iar numărul copiilor supraponderali este cu 18% mai mare în ultimii zece ani, arată datele centralizate la Centrul de calcul şi statistică sanitară din cadrul Ministerului Sănătăţii.

Sursa: Mediafax