Se ştia că, la adâncimi mari în apele marine, se acumulează metan, dar se credea că acumularea are loc doar în sedimentele de pe fundul oceanului, iar cercetătorii luau în calcul aceste efecte în evaluarea cantităţii de metan din atmosferă. În aceste sedimente trăiesc microorganisme ce consumă metan, care care iese prin fisurile scoarţei terestre din planşeul oceanic.
Prin asemenea fisuri iese 6-22% din metanul existent pe Pământ, iar microorganismele consumă 80-90% din aceste emisii.
Acum, însă, cercetătorii de la Caltech au descoperit că nu numai în sedimente, ci şi în interiorul unor stânci submarine, aflate în preajma unor „izvoare” de metan de pe fundul oceanului, au loc procese biologice care afectează distribuţia metanului în natură.
Cercetorii au decis să analizeze marile blocuri de roci carbonate de pe fundul oceanului, dintr-un punct numit Hydrate Ridge, la 100 km de coasta statului american Oregon.
Au descoperit că în aceste roci trăiesc microorganisme care metabolizează metanul şi excretă compuşi minerali care se acumulează, formând stâncile submarine de carbonat de calciu de la faţa locului. Deşi microorganismele trăiesc efectiv „în piatră”, în interiorul rocilor, metanul ajunge la ele prin porii şi microfisurile pietrei. Rezultatele au fost publicate în jurnalul Nature Communications.
Microorganismele ar putea avea o contribuţie însemnată la reducerea cantităţii de metan din atmosferă, deşi, pentru moment nu se ştie exact în ce măsură contribuie la acest proces.
Aceste roci şi formele de viaţă din ele şi din jurul lor constituie un ecosistem aparte, necunoscut până acum, în care microorganismele consumatoare de metan sunt producătorii primari.
Sursa: Live Science