Sonda spaţială Rosetta va încerca să atingă suprafaţa cometei Churyumov-Gerasimenko pe 12 noiembrie

Potrivit ESA, miercuri, 12 noiembrie, sonda spaţială care acum se află pe orbita „muntelui de gheaţă”, denumit 67P, va lansa spre suprafaţa cometei robotul Philae, de mărimea unui frigider, de la o altitudine de 20 de kilometri.

Dacă totul se desfăşoară conform planului, Philae va cădea către cometă, atingând suprafaţa obiectului spaţial undeva într-o regiune cu diametrul de un kilometru, în jurul orei 17:35, ora României.

• Al doilea vaccin împotriva variolei maimuței, aprobat de OMS
• Chatbotul Google Gemini a primit o funcție de „memorie”

Agenţia Spaţială Europeană spune că provocările care urmează în cadrul acestei misiuni istorice din cadrul explorării spaţiale sunt imense.

Lansarea robotului spre suprafaţa cometei poate fi comparată cu împingerea unei maşini de spălat rufe dintr-o aeronavă care zboară la o altitudine dublă faţă de cea la care zboară cursele de pasageri în mod obişnuit (circa 10.000 de metri, n.r.), iar maşina de spălat ar trebui să ajungă într-o zonă de mărimea unui parc, totul în timp ce punctul de destinaţie îşi schimbă poziţia, explică bbc.com.

Conform sursei citate, comparaţia nu este una perfectă dintr-o multitudine de motive, dar ajută la înţelegerea dificultăţilor cărora misiunea trebuie să le facă faţă. Posibilitatea unui eşec este mare.

Data efectuării contactului cu cometa, confirmată de ESA, este cu o zi mai târziu decât cea prevăzută iniţial, care fusese stabilită în ultimele luni de pregătire a evenimentului.

Această zi în plus le va da specialiştilor care controlează sonda mai mult spaţiu de manevră pentru a încerca să poziţioneze vehiculul spaţial cât mai bine pentru a lansa robotul Philae, care cântăreşte 100 de kilograme.

Poziţionarea implică o sincronizare minuţioasă a orbitei sondei în jurul cometei cu diametrul de patru kilometri, astfel încât Rosetta să fie poziţionată exact la punctul stabilit de lansare a lui Philae, situat la 22,5 kilometri de centrul cometei. Lansarea lui Philae este prevăzută pentru ora 10:35, ora României.

Din cauza faptului că toate aceste manevre se desfăşoară la o distanţă de 509 kilometri de Pământ, semnalele radio pentru comunicarea cu centrul de control al ESA vor avea nevoie de 28 de minute şi 20 de secunde pentru a fi recepţionate. Această întârziere în comunicare înseamnă că mesajul de confirmare a suscesului sau eşecului misiunii nu va ajunge pe Terra mai devreme de ora 18:00, ora României.

Regiunea aleasă ca destinaţie a robotului Philae este situată pe „capul” cometei, care seamănă cu o răţuşcă de cauciuc, şi este numită simplu „zona J”, după ce experţii ESA au analizat mai multe posibile destinaţii pentru efectuarea contactului pe suprafaţa cometei.

Zona J nu este deloc locul ideal, având o serie de culmi foarte ascuţite, dar este totuşi cea mai plată şi fără formaţiuni bolovănoase regiune pe care echipa de cercetători au putut să o identifice după cercetarea suprafeţei cometei.

Cartografierea cât mai exactă a zonei J, dar şi a unei alte posbile destinaţii, zona C, folosită pe post de desţinaţie de rezervă, este în curs de efectuare.

În ultimele zile, Rosetta s-a poziţionat pe o orbită la doar 20 de kilometri distanţă de cometă, pentru ca sistemele de la bord să poată efectua măsurători cu o precizie de sub un metru ale reliefului „muntelui de gheaţă”.

Pentru atingerea suprafeţei cometei, aceste informaţii au o utilitate restrânsă totuşi, întrucât contactul lui Philae cu cometa va fi efectuat automat, iar precizia aterizării este de nivelul sutelor de metri. În aceste condiţii, marja de eroare este mai mare decât aria terenului plat din zona J.

Procedura de separare a robotului de sondă, coborâre şi efectuare a contactului cu suprafaţa planetei va dura, potrivit estimărilor ESA, circa şapte ore. Philae va face o fotografie a sondei Rosetta în momentul separării de aceasta.

De asemenea, robotul va îndrepta una dintre camerele foto de la bord înspre cometă, pentru a vedea destinaţia, deşi această informaţie nu poate schimba nimic în procesul de aterizare. Philae nu are niciun sistem de control sau modificare a traiectoriei de coborâre pe suprafaţa cometei. Va ateriza unde se va nimeri în acele momente, fără posibilitatea unei intervenţii a centrului de control al ESA.

Imaginile vor fi folosite, însă, de specialiştii ESA, pentru a stabili unde a ajuns robotul pe suprafaţa cometei.

Dacă va ajunge pe cometă în stare de funcţionare şi stabil, Philae va folosi o serie de harpoane şi sisteme asemănătoare unor şuruburi pentru a se ancora pe suprafaţa cometei.

Acţionarea acestor sisteme va confirma pentru centrul de control al misiunii, aflat în Darmstadt, Germania, că robotul a efectuat contactul cu suprafaţa cometei.

Întrebarea care se va pune atunci este dacă Philae va reuşi să rămână ancorat, pentru că nimeni nu ştie care sunt de fapt condiţiile din locul de contact. Robotul s-ar putea scufunda într-o grămadă de praf foarte fin sau ar putea lovi formaţiuni de gheaţă dure ca roca. O îngrijorare majoră este aceea că Philae ar putea pur şi simplu să sară ca o minge şi să ajungă în spaţiu. Indiferent ce se va întâmpla, însă, misiunea Rosetta va continua.

Sonda spaţială a transmis deja o serie de fotografii impresionante ale cometei 67P, iar observaţiile minuţioase pe care le va efectua în următorul an vor ajuta la înţelegerea mai profundă a naturii acestor obiecte spaţiale remarcabile.

Datele şi orele prezentate de ESA pentru această fază a misiunii ar putea fi schimbate în orice moment, dacă informaţiile oferite de cartografierea zonei J, aflate în curs de desfăşurare, vor arăta existenţa unor probleme majore legate de relief. În acest caz, experţii ESA vor trebui să îşi mute atenţia asupra zonei C, considerată destinaţie de rezervă.

Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, misiunea spaţială Rosetta, lansată în urmă cu 20 de ani de ESA, are prevăzută o durată de funcţionare care se va întinde până cel puţin în decembrie 2015.

Această misiune va permite oamenilor de ştiinţă să studieze, atât de la distanţă, cât şi de pe teren, prin intermediul unor instrumente de cercetare, gazele, praful, structura nucleului şi materiile organice ale cometei.

Sursa: Mediafax