Merită să dăm mai mulţi bani pentru a vedea filmele în 3D? Un studiu arată că provoacă acelaşi răspuns emoţional ca şi cele în 2D

Cercetătorii au monitorizat factori precum transpiraţia palmelor, respiraţia şi pulsul unui grup de voluntari care urmăreau clipuri video în 3D şi în 2D, în încercarea de a vedea dacă sumele cheltuite în plus cerute de utilizarea tehnologiei tridimensionale sunt justificate.

Gradul ridicat de realism vizual al filmelor 3D este promovat ca o modalitate de a oferi spectatorilor o experienţă mai vie, mai apropiată de realitate şi mult mai interesantă decât în cazul filmelor tradiţionale, iar cercetătorii de la University of Utah au vrut să ştie dacă lucrurile stau aşa.

• 1 din 10 copii, victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar
• Unde au dispărut grădinițele de stat din România?

Potrivit autorului studiului, Sheila Crowell, rezultatele sugerează că formatul 3D s-ar putea să nu ofere o experienţă de vizionare mult mai diferită decât formatul 2D, cel puţin în ceea ce priveşte răspunsurile emoţionale ale spectatorilor. Scopul cercetării a fost acela de a observa dacă clipurile video în format 3D influenţează testele efectuate asupra pacienţilor în domeniul psihologig şi al neuroştiinţelor, astfel încât medicii şi cercetătorii să ştie dacă investiţia în noile tehnologii este justificată.

Clipurile video sunt folosite în mod curent în studii psihologice ca o metodă standardizată de evaluare a dezvoltării emoţionale, mai ales în cazul copiilor şi tinerilor, pentru că este o metodă de studiu non-invazivă.

Rezultatele au fost însă extrapolate şi la nivelul spectatorului clasic de cinema sau televiziune. Rezultatele au fost publicate în revista Plos One.

Studiul a fost efectuat asupra a 408 voluntari, cărora le-au fost monitorizaţi mai mulţi indicatori ai stării emoţionale, cum sunt transpiraţia palmelor, ritmul respiraţiei şi pulsul.

Patru clipuri video au fost alese pentru a fi arătate voluntarilor, pentru că fiecare dintre ele declanşa o reacţie emoţională puternică diferită. Participanţii au văzut câte un clip în format 2D şi 3D, de aproximativ cinci minute, din următoarele filme: „Infern de Ziua Îndrăgostiţilor/ My Bloody Valentine”, care inducea sentimentul de frică, „Sunt un mic ticălos/ Despicable Me”, pentru amuzament, „O poveste încâlcită/ Tangled”, pentru tristeţe, şi „Polar Expres/ The Polar Express” pentru suspans.

Rezultatele au arătat diferenţe foarte mici între reacţiile emoţionale provocate de clipurile 3D faţă de cele în 2D, din acelaşi film. Când s-a luat în calcul numărul mare de teste statistice, a fost observată o singură diferenţă între cele doua formate. Transpiraţia mâinilor a apărut de mai multe ori când voluntarii urmăreau un clip 3D din filmul „Polar Expres”. Cercetători cred că reacţia se datorează calitaţii conţinutul 3D, care prezintă un număr mai mare de efecte speciale decât alte filme.

Sursa: Mediafax, Daily Mail