75 de persoane din rândul personalului Centers for Disease Control (CDC) din SUA au fost expuse la agentul patogen al antraxului (Bacillus anthracis) şi se află acum sub tratament. Până în prezent, la câteva zile după expunere, niciuna dintre persoane nu a prezentat simptome ale bolii, dar infecţia este încă posibilă, iar incidentul arată cât de real este pericolul ca agenţii unor boli umane grave „să scape” dintr-un laborator.
În cazul de faţă, incidentul s-a datorat erorii umane: deşi era vorba despre un laborator în care se lucra cu microorganisme cu grad înalt de risc, cercetătorii nu au urmat procedurile obligatorii de biosecuritate şi nu au inactivat unele dintre culturile de bacili ai antraxului.
La ora actuală, cazul este investigat de CDC şi de FBI.
„Aşa ceva n-ar fi trebuit să se întâmple”, spune dr. Paul Meechan, directorul răspunzător de sănătatea mediului şi de respectarea siguranţei. „Ne ocupăm de această situaţie. Nu-i vom lăsa pe oamenii noştri să ajungă în pericol.”
Bacilul antraxului trăieşte, de obicei, sub formă de spori inactivi şi se găseşte în mod natural în sol, dar oamenii pot ingera sau inhala sporii, ceea ce reactivează bacilul.
Nu toţi cei expuşi se îmbolnăvesc, dar, la unele persoane, infecţia poate îmbrăca forme foarte grave.
Antraxul (sau „cărbune”, cum era denumită popular la noi) se manifestă prin apariţia unor ulceraţii pe piele, greaţă, vărsături, febră şi poate duce la deces dacă nu este tratată la timp.
Americanii au făcut cunoştinţă cu pericolul antraxului în anul 2001, când, la puţin timp după evenimentele din 11 septembrie (atacurile teroriste asupra World Trade Center), unele redacţii de ştiri şi câţiva senatori americani au primit prin poştă plicuri ce conţineau spori de antrax. 22 de persoane s-au îmbolnăvit şi, dintre acestea, 5 au decedat.
Conform declaraţiilor reprezentanţilor CDC, incidentul de la Atlanta s-a petrecut astfel: vase de laborator ce fiseseră folosite pentru obţinerea unor culturi de antrax au fost mutate dintr-un laborator cu nivel înalt de risc într-unul cu nivel mai scăzut. În asemenea cazuri, procedurile de biosecuritate prevăd ca bacteriile din culturi să fie mai întâi inactivate.
Personalul care a efectuat transferul a crezut că respectivele cuturi de antrax fuseseră inactivate şi a manipulat recipientele fără a purta echipamentul de protecţie prevăzut în cazul manipulării culturilor de bacterii periculoase.
În realitate, culturile nu fuseseră însă inactivate; faptul a fost descoperit atunci când recipientele cu culturi au fost adunate pentru a fi aruncate, iar în ele au fost descoperite colonii de bacili ai antraxului vii.
Persoanelor care au fost expuse la bacil le-a fost administrat un vaccin anti-antrax şi primesc un tratament preventiv cu antibiotice. Medicii aşteaptă să vadă ce se va întâmpla, deoarece, deşi perioada de incubaţie în cazul bacilului antraxului este, de obicei, de 5-7 zile, au existat şi cazuri în care boala a apărut la 60 de zile după contactul cu bacteria.
Sursa: BBC News