Home » Cultură » Invazia din Golful Porcilor şi ascensiunea lui Fidel Castro

Invazia din Golful Porcilor şi ascensiunea lui Fidel Castro

5 poze
Vezi galeria foto »

Nicu Parlog

Publicat: 16.05.2014

Share:

În toate manualele de strategii şi „gherile politice” ale marilor puteri ale lumii, Invazia din Golful Porcilor trebuie să figureze cu litere mari la capitolul: Aşa nu! Operaţiunea respectivă a fost de fapt o măsură militară pegătită şi sponsorizată de CIA împotriva regimului comunist din Cuba. Brigada 2506, aripa înarmată a Frontului Democratic Revoluţionar, o organizaţie sponsorizată de asemenea de Statele Unite, trebuia iniţial să înfrunte şi să alunge din insule autorităţile comuniste conduse de Fidel Castro. Lansată tocmai din Guatemala, în data de 17 aprilie 1961, forţa militară invadatoare a suferit însă o ruşinoasă înfrângere din partea forţelor armate cubaneze, conduse de prim ministrul, pe atunci, Fidel Castro. Operaţiunea în sine, a avut multe dedesubturi misterioase şi interesante.

O afacere a CIA ?

Încă din tipul Revoluţiei Cubaneze izbucnită în anul 1959, Fidel Castro stătea în calea politicilor şi intereselor Statelor Unite în zonă. Atât de deranjant devenise acest înfocat revoluţionar comunist, încât administraţiile conduse de preşedinţii Eisenhower şi Kennedy nu s-au dat în lături de la organizarea a numeroase tentative de asasinat. Autorităţile americane au autorizat CIA să facă orice pentru a scăpa de incomodul şi sfidătorul Castro.

Au încercat de zeci de ori să-l otrăvească, grupările anticomuniste din Cuba au fost sponsorizate cu arme şi tehnică militară, CIA-ul ajuns chiar să intre în contact cu grupările mafiote italo-americane pentru a organiza asasinarea lui Castro. Nimic nu a mers!

Între timp, mii de refugiaţi cubanezi fugeau spre Florida, sătui până peste cap de binefacerile „raiului comunist!

Prima dată legal, apoi după ce Castro a aflat de ei, clandestin. Aceşti refugiaţi cubanezi aparţineau clasei superioare şi mijlocii şi se aleseseră cu proprietăţile şi investiţiile confiscate de comuniştii care luaseră puterea şi naţionalizaseră totul. Când în rândul comunităţii de refugiaţi cubanezi din Florida s-a răspîndit zvonul referitor la o invazie americană a insulei, foarte mulţi dintre aceştia s-au oferit ca voluntari, animaţi de un entuziasm maxim.

Tancul din care Fidel Castro a luptat în timpul invaziei din Golful Porcilor este expus astăzi ca monument istoric în centrul capitalei Havana Sursa foto: Shutterstock

Mulţi dintre voluntari aveau experienţă militară fiind foşti soldaţi şi ofiţeri în armata ex-preşedintelui cubanez Fulgencio Batista. Recruţii cubanezi au fost trimişi de CIA în Guatemala la o bază americană unde au fost instruiţi, antrenaţi şi înarmaţi. Pregătirile au fost extrem de dure, căci americanii doreau transformarea cubanezilor dizidenţi într-o forţă de elită, însă într-un termen scurt de timp. Însăşi numele Brigăzii 2506 a fost ales după numărul de soldaţi cubanezi morţi în acele antrenamente dure.

În luna aprilie anului 1961, Brigada 2506 a fost detaşată pe coasta de vest din Nicaragua, unde au avut loc ultimele pregătiri. Acolo, soldaţii au primit vizita lui Luis Somoza, preşedintele nicaraguan de atunci, care încrezător în succesul operaţiunii i-a rugat râzând să-i aducă câteva fire de păr din barba lui Fidel Castro drept trofeu de război.

Pentru a pregăti terenul şi a maximiza şansele Brigăzii 2506, US Air Force a început o serie de bombardamente asupra bazelor cubaneze, coroborate cu încercarea de distrugere a micii flote de avioane de luptă a lui Castro. Un număr de opt bombardiere B-26 vopşite însă în culorile avioanelor militare cubaneze au decolat din Nicaragua în noapte de 14 spre 15 aprilie. Acestea au bombardat aeroporturile din Cuba şi au reuşit să distrugă şi cîteva avioane aflate la sol, după care s-au întors în siguranţă în Florida. Cu toate acestea, au scăpat unele avioane de luptă, care au fost ascuse la timp de cubanezi.

Ghinionul din Bahia de los Cochinos

Raidurile de bombardamente americane au continuat totuşi asupra bazelor militare şi aeroporturilor cubaneze. Pe data de 17 aprilie 1961, Brigada 2506, pompos supranumită de americani „Forţa Expediţionară Cubaneză” a debarcat. Brigada consta dintr-un număr de 1.400 soldaţi foarte bine pregătiţi şi antrenaţi. Concomitent, grupările rebele din Cuba au fost anunţate despre data invaziei prin intermediul posturilor de radio propagandistice americane din Florida, astfel încât atacuri de mică amploare au avut loc în toată Cuba, dar au fost rapid respinse de oamenii lui Castro.

Locul de debarcare ales, a fost Bahia de los Cochinos, sau Golful Porcilor în traducere directă, o plajă de pe coasta de sud a Cubei. Plaja respectivă făcea de fapt parte dintr-o insulă puţin populată şi izolată de bazele militare cubaneze.

Doar că americanii nu au fost deloc inspiraţi când au ales locul.

Una dintre numeroasele fresce apărute după incident, în care este omagiat El Lider Maximo, cum a fost supranumit Fidel Castro. Sursa foto: Shutterstock

Golful Porcilor este situat într-o zonă mlăştinoasă, plină de păduri de mangrove. Brigada a debarcat cu dificultate din cauza terenului ostil şi a fost nevoită să se angajeze în lupte intense cu o forţele de miliţie locale şi apărarea civilă din zonă, care le-a opus o rezistenţă neaşteptat de dârză. Acesta a fost de altfel unul dintre momentele cheie ale operaţiunii, căci localnicii înarmaţi i-au ţinut pe loc pe invadatori până în momentul în care Castro a trimis cele câteva avioane de luptă scăpate de bombardamentul american în ajutorul miliţiilor locale. Primul asalt a fost deosebit de important pentru desfăşurarea ulterioară a ostilităţilor, căci avioanele cubaneze au scufundat o navă a forţelor de intervenţie şi au pus pe fugă celelealte vase.

Raidul aerian al lui Castro a fost decisiv, căci deşi Brigada 2506 a debarcat cu bine, navele militare au părăsit-o în Golful Porcilor, fără ca soldaţii antrenaţi de americani să apuce să-şi descarce containerele cu alimente, muniţii şi medicamente.

Cu toate acestea, operaţiunea a continuat, soldaţii încercând să asigure o pistă de aterizare lângă Playa Giron, singurul loc din zonp propice pentru aşa ceva. Un număr de 14 bombardiere americane B-26 trebuiau astfel să aibă unde ateriza pentru a aduce alţi soldaţi şi tehnica militară aferentă. În ciuda acestui deziderat, suportul aerian american s-a sfârşit după numai 40 de minute, avioanele fiind nevoite să se întoarcă în Nicaragua pentru a realimenta.

Imagine din prezent de pe locul unde erau cantonate odinioară forţele lui Castro care au luptat contra invaziei organizate de americani Sursa foto: Shutterstock

De asemenea, bombardierele americane trebuiau să părăsească urgent spaţiul aerian, căci nu aveau escortă şi ar fi devenit ţinte uşoare pentru cele câteva Mig-uri ale cubanezilor. Spre sfîrţitul zilei, Fidel Castro a sosit de urgenţă în Golful Porcilor, imediat după ce forţele civile cubaneze reuşiseră să respingă primul asalt al birgăzii. Castro s-a implicat personal în organizarea strategiei de apărare, luând comanda trupelor terestere şi forţelor aeriene.

În timpul următoarelor două zile, forţele militare comuniste au ţinut pe loc Birgada 2506. Soldaţii americanilor beneficiau de arme mai bune, tancuri şi tunuri, dar muniţia lor scădea îngrijorător. Cubanezii comunişti nu erau deloc bine antrenaţi şi nici nu aveau arme eficiente, dar beneficiau de avantajul unui număr mai mare de soldaţi, precum şi muniţie suficientă, plus că stăteau foarte bine cu moralul după ce respinseseră invadatorii şi-i ţineau pe loc.

Epilog, plus preludiu pentru Criza Rachetelor

Cu toate că avioanele americane s-au reîntors pentru a bombarda sporadic, ce-i drept poziţiile cubanezilor, oamenii lui Castro înaintau încet, dar sigur. Rezultatul era inevitabil.

Pe data de 19 aprilie invadatorii au fost forţaţi să se predea. Unii au reuşit să se slaveze înotând în aplele mării, până când au fost recuperaţi de şalupele americane, dar grosul de peste 1.100 de soldaţi au fost luaţi prizonieri de oamenii lui Castro.

După capturare, aceştia au fost transferaţi la mai multe închisori din Cuba, unii dintre ei fiind interogaţi în prealabil la televiziunea din Havana. Fidel Castro în persoană a apărut în studiourile de televiziune pentru a interoga prizonierii şi a răspunde întrebărilor acestora cu privire la soarta care-i aştepta.

Dar El Lider Maximo a venit cu o soluţie uluitoare pentru lumea întreagă.

Castro a declarat la televizor că nu-i va executa pe prizonieri căci un astfel de gest ar strica bucuria victoriei, în schimb i-a propus preşedintelui Kennedy un schimb avantajos în opinia sa. Pur şi simplu i-a propus lui JFK să-i trimită prizonierii înapoi în schimbul unor tractoare sau buldozere. Negocierile au fost îndelungate şi tensionate, dar în cele din urmă, americanii au fost de acord săi livreze lui Castro alimente şi medicamente în valoare totală de peste 52 milioane $ în schimbul tuturor prizonierilor.

Monumentul din Little Havana, Florida, care comemorează invazia nereuşită a Cubei Sursa foto: Shutterstock

În tabăra americană, scandalurile se ţineau lanţ, în timp ce în Cuba Castro era mai popular ca niciodată, iar cubanezii dansau pe străzi de bucurie. La Washington, toţi şefii din CIA vinovaţi de fiasco-ul operaţiunii au fost pe loc daţi afară. Kennedy în persoană şi-a asumat responsabilitatea pentru dezastrul petrecut, fapt care i-a afectat iremediabil credibilitatea. Castro şi regimul său au beneficiat enorm de pe urma invaziei ratate. Perceperea SUA drept stat eminamente agresor i-a coalizat şi mai mult pe cubanezi alături de Castro, iar acesta, un orator înăscut, a ştiut să profite la maxim de eveniment, denumindu-l deseori „prima mare înfrângere a imperialismului în

America Latină”.

Una dintre numeroasele mărci poştale care omagiază respingerea americanilor de către cubanezi Sursa foto: Shutterstock

Debarcarea din Golful Porcilor s-a dovedit a fi un punct sensibil deosebit de important în relaţiile sovieto-americane din cadrul Războiului Rece, precum şi între relaţiile americano-cubaneze. Incidentul a făcut mii de rebeli şi „guerilleros” comunişti în toată America Latină. Mişcări de guerilla care au fost inspirate de Cuba, o ţară mică care nu doar că a rezistat imperialismului capitalist, dar l-a şi învins în luptă.

De asemenea, incidentul l-a aureolat pe Castro care a devenit rapid un erou în toate ţările comuniste din lume. Invazia din Golful Porcilor este de asemenea inseparabilă de Criza Rachetelor din Cuba, un eveniment infinit mai periculos, care a avut loc la puţin timp după invazia ratată, şi care putea declanşa o conflagraţie nucleară planetară.

Tags: bombardament CIA comunism criza rachetelor din cuba Cuba fidel castro golful porcilor invazie Kennedy statele unite

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase