„Pomul cunoaşterii” din Grădina Raiului devine realitate? Arta şi genetica vor crea, împreună, o formă de viaţă fără precedent

Un soi de măr vechi de 4000 de ani va sta la baza acestui proiect artistico-ştiinţific, denumit de Joe Davis “Malus ecclesia.” Malus este numele latin al mărului, dar înseamnă şi „rău”, „malefic”, iar ecclesia înseamnă, în latină, biserică (church, în lb. engleză)– ceea ce, spune artistul, este însă un omagiu adus lui George Church, conducătorul laboratorului de genetică de la Harvard unde se desfăşoară ineditul proiect.)

Davis intenţionează să folosească mijloacele biologiei sintetice pentru a crea o „versiune ADN” a Wikipedia, adică  ADN în care să fie stocate, codificat, informaţiile din Wikipedia şi care va fi apoi inserat în materialul genetic din celulele de măr pentru a crea „pomul cunoaşterii”.

• Trucul foarte simplu prin care oamenii pot să comunice cu pisicile
• Cât de compatibil este adevărul cu democrația?

Proiectul este foarte dificil, deoarece genomul mărului este complex (se crede că ar fi alcătuit din 750 de milioane de „litere” sau baze azotate). Autorii intenţionează să păstreze acest genom, la care vor adăuga porţiunile de ADN în care este criptată informaţia din Wikipedia.

Primul pas, traducerea cuvintelor englezeşti din Wikipedia în litere din ADN, nu este foarte greu, atâta timp cât se respectă codul stabilit. “Malus ecclesia” , de pildă, poate fi reprezentat, cu ajutorul celor 4 litere din ADN, ca AGTGTAGCCCAATCGCAGACCCTCAA, literele A, G, T şi C desemnând cele 4 tipuri de baze azotate (adenină, guanină, timină, citozină) care se regăsesc în structura ADN.

Apoi, secvenţele astfel codificate de litere vor fi asamblate de geneticieni în lanţuri de ADN viabile, funcţionale. Inserarea acestor secvenţe în genomul unui organism va fi însă mult mai dificilă; cercetătorii plănuiesc să facă acest lucru cu ajutorul unei bacterii specializate, capabile să pătrundă în celulele de măr prin peretele celular şi să  trasporte astfel şi ADN-ul ce conţine Wikipedia. 

Cercetării vor „infecta” cu această bacterie lăstari din soiul vechi de măr, ce vor fi apoi altoiţi pe un port-altoi din soiuri de măr obişnuite şi vor fi lăsaţi să crească, rezultând pomi adulţi.

Modificările genetice produse în plantele respective sunt inerte din punct de vedere biologic, neavând efecte vizibile la nivelul fructelor, aşa că pomii rezultaţi vor arăta ca nişte meri cu fructe obişnuite. 

Problema este că versiunea  engleză a Wikipedia conţine 2,5 miliarde de cuvinte, iar genomul  bacterian este prea mic pentru a conţine în formă codificată atâta infromaţie; el poate conţine cel mult echivalentul a câteva mii de cuvinte. 

Deoarece întreaga Wikipedia nu încape într-un singur exemplar de măr, diferitele porţiuni de ADN, în care sunt codificate diferite fragmente din Wikipedia, vor fi inserate în mai mulţi meri; prin altoire, se poate ajunge ca fiecare ramură a fiecărui măr să conţină o altă porţiune a enciclopediei şi întreaga Wikipedia va încăpea într-o livadă foarte mare. 

Acest tip de măr modificat genetic va fi, în viziunea artistului, „de două ori interzis” – nu numai în sensul interdicţiei din cartea Genezei (conform istorisirii biblice, primilor oameni nu le era îngăduit să guste din „pomul cunoaşterii binelui şi răului”), ci şi de legislaţia actuală din SUA, Departamentul Agriculturii având reguli stricte în privinţa consumului neautorizat al organismelor modificate genetic.

Pentru artist, exact acest aspect este pasionant: el vede în tensiunea creată de această apropiere dintre ştiinţă şi religie, pe care o prilejuieşte „Malus ecclesia”, unul dintre punctele cele mai interesante ale proiectului său.

Sursa: The New Yorker