Zi istorică pentru Biserica Catolică: Ioan Paul al II-lea şi Ioan al XXIII-lea, sanctificaţi în prezenţa altor doi suverani pontifi vii

În faţa sutelor de mii de credincioşi veniţi din Italia, Polonia şi din alte ţări – şi a altor câteva sute de milioane în faţa televizoarelor şi în cinematografe din 20 de ţări, cu ochelari 3D -, primul papă latino-american din istorie va canoniza, duminică, în piaţa Sf. Petru, doi papi: Giuseppe Angelo Roncalli, cel care a organizat Conciliul Vatican II (1962 – 1965), care a deschis Biserica Catolică spre lume şi spre alte religii, şi Karol Wojtyla, un promotor de tip „globe-trotter” al catolicismului şi care a contribuit la prăbuşirea comunismului.

Prezenţa papei emerit Benedict al XVI-lea, retras la Vatican, este considerat probabilă, dar ea nu a fost confirmată. Joseph Ratzinger a fost foarte activ în Conciliu şi un apropiat al papei polonez.

• Unde au dispărut grădinițele de stat din România?
• Un studiu arată că oamenii poate absorbi vitamine direct din aer

150 de cardinali, 1.000 de episcopi, 6.000 de preoţi din lumea întreagă vor asista, duminică, la mesa în aer liber, în faţa celebrei bazilici din Vatican. În total, 93 de delegaţii oficiale, printre care 24 şefi de state şi capete încoronate, vor asista la această slujbă care va avea o durată de două ore.

Musulmani, anglicani, ortodocşi, dar puţini protestanţi – ostili cultului catolic al sfinţilor – vor fi acolo, alături de o puternică prezenţă evreiască, venită să îşi exprime recunoştinţa faţă de cei doi papi care au luptat pentru a stopa prejudecăţilor antievreieşti din sânul Bisericii Catolice.

Încă de la mijlocul săptămânii, Oraşul Etern a început să fie asaltat de turişti, veniţi pe jos, cu autocarul, cu automobilul personal, în timp ce chioşcurile de presă au fost aprovizionate cu mii de cărţi poştale cu papi, în special cu Ioan Paul al II-lea şi cu Francisc.

Se vorbeşte despre un număr de pelerini care va ajunge la 800.000 – 1.000.000 în zilele de sâmbătă şi duminică şi de un cost pentru Roma de cel puţin 7 milioane de euro pentru întreaga perioadă pascală.

„Este un eveniment pe care Roma nu l-a trăit niciodată în istorie, canonizarea a doi papi în prezenţa altor doi suverani pontifi vii„, a spus, miercuri, monseniorul Liberio Andreatta, directorul Agenţiei vaticane de organizare a pelerinajelor (ORP).

Celebrările religioase vor începe încă de sâmbătă seară, cu „nopţi albe” de rugăciune, în aproximativ 15 biserici romane, în mai multe limbi străine.

Noaptea, zeci de mii de pelerini vor trebui să doarmă în autocare sau pe străzi, pe podurile de pe Tibru, în speranţa că vor putea să ajungă apoi în piaţa Sf. Petru. Pentru cei mai mulţi dintre ei care nu vor reuşi, ecrane uriaşe vor difuza ceremonia în mai multe zone istorice din capitala italiană.

Papa Francisc va ajunge în piaţă într-o procesiune cu ritm de litanie a sfinţilor. Apoi, în faţa portretelor uriaşe ale celor doi papi afişate pe faţadă, papa Francisc va pronunţa formula care îi va înscrie pentru totdeauna pe cei doi precedesori ai săi în „registrul celest” al acelora la care toţi catolicii sunt invitaţi să se roage pentru a fi ajutaţi în vieţile lor pământene.

Deşi canonizarea lui Ioan al XXIII-lea, supranumit „papa cel bun”, nu pare să fie contestată de nimeni, aceea a lui Ioan Paul al II-lea are mulţi detractori, care îi reproşează fostului papă polonez „orbirea” în faţa infracţiunilor pedofile, o prea mare concentrare a puterii şi severitatea sa faţă de teologii disidenţi, mai ales faţă de teologia eliberării.

Francisc va celebra apoi o mesă solemnă cu cinci prelaţi, inclusiv cu episcopul de Bergamo (de unde era originar Ioan al XXIII-lea), Francesco Beschi, şi cu fostul secretar privat al lui Ioan Paul al II-lea, arhiepiscopul de Cracovia, Stanislas Dziwisz.

Comuniunea va fi distribuită de 600 de preoţi în piaţa Sf. Petru şi de 200 diaconi pe Via della Conciliazione care duce în această piaţă.

Papa Francisc a decis ca Ioan al XXIII-lea să fie canonizat împreună cu Ioan Paul al II-lea, pentru a evita riscul dezvoltării unui cult al personalităţii prea mare în jurul papei Wojtyla. Autorităţile se aşteaptă ca un număr foarte mare de polonezi să fie prezenţi la Roma pentru a asista la sanctificarea eroului lor.

De altfel, Roma se pregăteşte să primească câteva sute de mii de pelerini şi zeci de delegaţii oficiale pentru „evenimentul planetar” care constituie, duminică, canonizarea papilor Ioan al XXIII-lea şi Ioan Paul al II-lea.

Oraşul Etern a intrat deja într-un interval delicat, care a debutat în Vinerea Mare (18 aprilie) şi se va încheia cu un concert uriaş pentru a sărbători ziua de 1 mai, care include şi Sărbătoarea eliberării (25 aprilie) şi dubla canonizare (27 aprilie).

Transporturi, securitate, comunicaţii – toate serviciile sunt în alertă. „Am pregătit un plan de servicii şi transport care pleacă din Drumul crucii pe 1 mai, care va dura deci aproximativ două săptămâni, al cărui cost total se ridică la 7,8 milioane de euro”, a precizat municipalitatea din Roma.

Doar pentru canonizare, primăria prevede transporturi „întărite” sâmbătă şi duminică cu autobuze suplimentare, iar cele două linii de metrou vor circula fără întrerupere. Portretele celor doi viitori sfinţi au apărut deja pe autobuze.

Primăria a prevăzut amplasamente pentru peste 4.300 de autocare, în timp ce numeroase trenuri şi avioane speciale sunt aşteptate în capitala italiană. Unii dintre pelerini vor ajunge şi cu vaporul, în portul vecin Civitavecchia.

În ceea ce priveşte securitatea, peste 2.400 de agenţi din Poliţia naţională vor veni în sprijinul celor 2.000 de membri ai Poliţiei municipale care vor patrula pe străzi.

Forţele de ordine se aşteaptă la o „invazie” de hoţi, în special cei de buzunare, care vor veni din întreaga Italie pentru a profita de o aşa mare concentrare de străini în centrul Romei.

Un „culoar de securitate” va fi organizat în centrul străzilor care duc spre Vatican, cu bariere metalice pentru a permite forţelor de ordine, delegaţiilor oficiale şi ambulanţelor să circule.

Piaţa Sf. Petru din Vatican va fi închisă chiar şi pentru pietoni sâmbătă seară, iar accesul va fi autorizat abia începând de duminică, de la ora 03.30 GMT.

Peste 2.600 de voluntari din Protecţia civilă vor distribui 4 milioane de sticle de apă turiştilor şi pelerinilor.

Ei vor fi sprijiniţi de aproximativ 600 de voluntari de la organizaţii catolice, sute de medici şi infirmiere de la serviciile de urgenţe medicale şi de o mie de persoane care se vor ocupa de curăţenie.

Radio-Vatican va transmite în mai multe limbi străine toate informaţiile utile pentru public, ca şi ceremonia de canonizare a celor doi papi, inclusiv în mijloacele de transport în comun.

Consecinţa acestei „invazii”: potrivit site-ului Casa.it, preţul mediu al unui apartament mobilat a crescut pentru weekendul 25-27 aprilie cu 137-173% în raport cu weekendurile precedente.

Ambii suverani pontifi au fost la Bucureşti în decursul vieţii lor, Angelo Roncalli, în 1930 şi 1932, pe când era în misiune diplomatică în Bulgaria, şi papa Ioan Paul al II-lea, cu ocazia istoricei vizite din 7-9 mai 1999, potrivit unui comunicat al Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureşti (ARCB).

În timpul misiunii diplomatice în Bulgaria, monseniorul Angelo Roncalli, viitorul Papă Ioan al XXIII-lea, a venit la Bucureşti de trei ori, în vizită la Nunţiul Apostolic, monseniorul Angelo Maria Dolci. În august 1930, Angelo Roncalli a vizitat şi mănăstirea ortodoxă de la Căldăruşani, iar în 1944, când era delegat apostolic în Turcia, la cererea rabinului-şef al Ierusalimului, Isaac Herzog, i-a ajutat pe evreii români deportaţi în Transnistria, trimiţând ajutoare în lagăre şi eliberând certificate false de botez.

De asemenea, monseniorul Roncalli a intervenit pe lângă autorităţile turce pentru ca o navă cu evrei români, plecată din Portul Constanţa cu destinaţia Ierusalim, să poată traversa apele teritoriale ale Turciei, datorită intervenţiei lui fiind salvaţi aproximativ 750 de evrei români, dintre care 250 de copii orfani.

„Atât Ioan al XXIII-lea cât şi Ioan Paul al II-lea ne-au iubit ţara, poporul şi Bisericile. Liantul care îi uneşte însă într-un mod minunat pe cei doi suverani pontifi de ţara noastră este un călugăr capucin, Ieremia Valahul (1556-1625), primul român ridicat la cinstea altarelor de către Biserica Catolică: Ioan al XXIII-lea a recunoscut virtuţile eroice ale călugărului, la 18 decembrie 1959, iar Ioan Paul al II-lea l-a beatificat, la 30 octombrie 1983, oferind astfel un ocrotitor în Cer românilor prigoniţi pentru credinţa lor”, a precizat Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti.

Arhiepiscopul Mitropolit de Bucureşti şi preşedintele Conferinţei Episcopilor Catolici din România, IPS Ioan Robu, precum şi numeroşi preoţi, călugări, călugăriţe şi credincioşi din întreaga ţară vor participa la celebrarea canonizării celor doi suverani pontifi.

Sursa: Mediafax