Care este situaţia în Găgăuzia după criza din Ucraina? Ce se întâmplă în regiunea autonomă găgăuză din Republica Moldova

„Situaţia este explozivă, pericolul este mare, dar, din fericire, în Găgăuzia există politicieni moderaţi care ştiu că dacă (scenariul ucrainean) se repetă, va fi dificil să fie oprit”, a declarat pentru AFP, în acest reportaj, primarul din Comrat, capitala Găgăuziei.

Regiunea reprezintă 5,4% din teritoriul Republicii Moldova, o ţară cu 3,5 milioane de locuitori, majoritatea vorbitori ai limbii române.

• Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
• Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa

Găgăuzia a renunţat în 1994 la veleităţile separatiste, în schimbul unui statut de autonomie, care-i oferă accesul la independenţă în cazul în care Republica Moldova ar decide să se unească cu România.

Într-un referendum recent, nerecunoscut de către Republica Moldova, cei aproximativ 160.000 de locuitori din Găgăuzia, turcofoni creştini ortodocşi pentru care rusa este limba preferată, au plebiscitat în proporţie de 98% o intrare a regiunii lor în Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan şi au spus „niet” unei aderări la Uniunea Euroepană (UE).

„Este evident că situaţia din Ucraina a schimbat dinamica şi atmosfera în toată regiunea”, a declarat pentru AFP Pirkka Tapiola, reprezentantul UE în Republica Moldova.

El apreciază că „nicio mişcare separatistă nu este pe cale să se creeze” în Găgăuzia, dar „temerile” unei pierderi a identităţii găgăuze se consolidează odată cu apropierea semnării de către Chişinău a Acordului de Asociere cu UE.

La rândul său, „başcanul” (guvernatorul) regiunii Mihail Furmuzal dă asigurări că „pentru Găgăuzia, termenul «separatism» este inacceptabil”.

Însă el consideră „corectă” proclamarea de către Crimeea a independenţei, având în vedere că drepturile ruşilor din Ucraina erau „încălcate” iar „interesele neglijate”.

„Rusia a înţeles că este necesar să promoveze o politică fermă, în interesul propriei naţiuni”, afirmă başcanul, în contextul în care Moscova a mobilizat până la 40.000 de militari la frontiera ucraineană, alimentând temeri cu privire la o invazie.

Pentru a evita ca Găgăuzia să calce pe urmele Crimeei, Republica Moldova – care se confruntă deja cu separatismul republicii autoproclamate Transnistria – „nu trebuie să adere la niciun bloc politic”, a subliniat el.

Republica „Moldova va avea probleme enorme, dacă semnează Tratatul de asociere cu UE. Rusia a spus clar că va introduce taxe suplimentare pentru produsele moldoveneşti” şi-i va trimite acasă pe cei aproximativ 500.000 de moldoveni care munesc, dintre care aproximativ 25.000 sunt găgăuzi, a declarat Furmuzal.

O treime a PIB-ului Republicii Moldova, cea mai săracă ţară din Europa, provine din fondurile trimise de către imigranţi familiilor.

Biserica din Comrat    (Foto: AFP)

„Nu există nimic pentru noi în Europa”

„Aici, suntem ataşaţi faţă de Rusia, iar singura perspectivă pentru noi şi pentru copiii noştri este acolo”, declară Ivan Gavrilov, un agricultor din oraşul Ceadîr-Lunga.

„Nu există nimic pentru noi în Europa, nu cunoaştem limba, nu ştim la ce să ne aşteptăm”, adaugă el, după ce a semnat pentru organizarea unui nou referendum, naţional de această dată, privind ancorarea Republicii Moldova la Est.

Un cort roşu, ridicat de către partidul socialist în apropiere de statuia lui Lenin, pe strada principală din Comrat, atrage numeroase persoane. Marea majoritate se declară favorabilă unor legături mai strânse cu Moscova.

„Eu sunt născută în Uniunea Sovietică şi cred că trebuie să facem parte din Rusia. Pe timpul URSS aveam stabilitate, securitate, garanţii sociale. Ne-ar plăcea ca acele timpuri să revină”, spune Olga Patraman, în vârstă de aproximativ 40 de ani, de la Comrat.

Iar Moscova, care pare pregătită să facă totul pentru a-i seduce pe găgăuzi, a anulat recent un embargo, impus importurilor de vinuri moldoveneşti, dar numai pentru producători din această regiune.

Vii, întinse cât vezi, dau Găgăuziei un aer bucolic.

„Suntem mulţumiţi că exporturile de vin au fost reluate, dar aceleaşi criterii ar trebui să fie aplicate tuturor producătorilor din (Republica) Moldova”, afirmă primarul din Dudoglu.

Candidat în alegerile pentru un nou guvernator, el subliniază că Republica Moldova este necesar să întreţină relaţii bune atât cu UE, cât şi cu Rusia.

Însă, spune el, „nu trebuie să uităm că suntem vecini cu Europa Unită şi că nu vom putea zbura peste Ucraina” pentru a fi mai aproape de Rusia.

Surse: Mediafax, AFP