Ce legătură există între culoarea părului şi riscul de a suferi de boala Parkinson?

„În ultimii ani, vârsta la care este depistată maladia a scăzut la 40 – 50 de ani. Majoritatea cazurilor se înregistrează la pacienţi a căror vârstă depăşeşte 55 de ani, dar unul din 20 de cazuri are debutul înainte de vârsta de 40 de ani. Bărbaţii sunt mai expuşi, statisticile arătând că prevalenţa bolii este de 1,5 bărbaţi la o femeie”, a mai spus Mureşanu, în cadrul celei de-a treia ediţii a Cursului Internaţional de boală Parkinson şi tulburări ale comportamentului motor, care are loc în perioada 2 – 4 aprilie în Poiana Braşov şi la care participă specialişti din 11 ţări.

La nivel mondial, sunt aproximativ şase milioane de persoane cu boala Parkinson şi este posibil ca acest număr să fie mai mare, având în vedere cazurile încă nediagnosticate. Numai în China există mai mult de 1,7 milioane de persoane cu această afecţiune. În Europa se estimează că sunt în prezent peste 1,2 milioane de pacienţi cu boala Parkinson, iar numărul acestora este posibil să se dubleze până în 2030, a mai spus Mureşanu.

• Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
• Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa

În România, potrivit ultimelor date, sunt trataţi peste 70.000 de bolnavi cu maladia Parkinson, dar există un număr mai mare de bolnavi care încă nu au fost diagnosticaţi.

În prezent, peste 30 de medicamente destinate bolii Parkinson şi peste 600 de medicamente destinate bolilor neurologice se află în cercetare şi dezvoltare. De altfel, boala Parkinson reprezintă unul dintre subiectele dezbătute tot mai des la marile congrese mondiale de neurologie, a mai spus preşedintele Societăţii Naţionale de Neurologie.

„Este important să menţionăm aportul neurologiei româneşti la aceste manifestări, dovedind în acest fel că avem oameni valoroşi, recunoscuţi pe plan internaţional”, a conchis Mureşanu.

Evenimentul din Poiana Braşov este organizat de Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) în colaborare cu Societatea de Neurologie din România şi reuneşte 200 de medici neurologi din România şi alte 10 ţări, printre care Franţa, SUA, Marea Britanie, Germania, Suedia, Spania şi Italia. În cadrul acestei întâlniri, vor fi prezentate câteva dintre proiectele realizate de către Societatea Română de Neurologie.

Cel mai important dintre acestea este REPARK (Registrul Naţional de boală Parkinson), care îşi propune să genereze primul program de evaluare a incidenţei şi prevalenţei bolii Parkinson în România.

În continuarea Cursului Internaţional de boală Parkinson şi tulburări ale comportamentului motor, se va desfăşura un alt eveniment educaţional, pe tema „Progresele abordării multidisciplinare în boala Parkinson avansată”, în perioada 5 – 6 aprilie, tot la Poiana Braşov. Evenimentul îşi propune să aducă în atenţia celor peste 200 de medici neurologi prezenţi experienţele centrelor de expertiză în diagnosticul şi tratamentul bolii Parkinson avansate. În România există 10 astfel de centre, în Bucureşti, Târgu Mureş, Cluj, Iaşi, Timişoara şi Oradea.

Potrivit datelor prezentate la curs, boala Parkinson s-a dovedit a fi mult mai frecventă în rândul sudorilor, medicilor, stomatologilor, profesorilor, avocaţilor, oamenilor de ştiinţă şi preoţilor, iar programatorii au o vârstă mai mică în momentul diagnosticului.

Oamenii implicaţi în procesul de fabricaţie şi de transport prezintă un risc mai mic de a dezvolta maladia. Boala Parkinson este mai frecventă în mediul rural. Agricultorii sunt mai predispuşi la această boală decât vânătorii şi silvicultorii.

Totodată, persoanele cu părul negru s-au dovedit a fi cel mai puţin predispuse la boala Parkinson, persoanele cu părul castaniu au cu 40 la sută mai multe şanse de a o dezvolta, cele cu părul blond – cu 60 la sută, iar roşcaţii – şanse aproape duble. Această asociere poate părea ciudată, însă generarea culorii părului şi declanşarea bolii au o buclă comună de biochimie. Dopamina, necesară pentru ameliorarea bolii Parkinson, rezultă din transformarea L-tirozinei în L-dopa. Totodată, melanina, pigmentul care determină culoarea părului, derivă tot din convertirea L-tirozinei în L-dopa .

Există mai mulţi bărbaţi decât femei cu boală Parkinson, însă raportul bărbaţi/femei diferă foarte mult în funcţe de ţară. Astfel, există un contrast puternic între prevalenţa crescută masculină din Nigeria şi predominanţa feminină din Japonia.

Etiopia are cea mai mică prevalenţă a bolii Parkinson înregistrată în lume (7 la 100.000). Ţara cu cea mai mare prevalenţă din lume este Albania (800 la 100.000). În această ţară, mai multe afecţiuni neurologice au fost raportate cu o incidenţă mai mare. Următoarea cea mai mare prevalenţă a bolii Parkinson din lume este într-o zonă cu plante feromanganice din vecinătatea Brescia, Italia (407 persoane la 100.000 de locuitori).

În 1875, Henri Huchard a detaliat primul caz de boală Parkinson juvenilă. El a descris la un copil de 3 ani toate caracteristicile clinice ale bolii Parkinson. De atunci, cazul de boală Parkinson cu vârsta cea mai mică a fost cel al unei fete de 10 ani din Oklahoma, care a prezentat primele simptome la numai 2 ani. Cu toate acestea, dezvoltarea maladiei la persoanele sub vârsta de 30 de ani este neobişnuită. Boala Parkinson apare de obicei în jur de 50 – 60 de ani, iar incidenţa sa creşte cu avansarea în vârstă.

Tratamentul unui bolnav de Parkinson – 3.000 de lei pe lună, o operaţie între 30.000 şi 80.000 lei

Medicamentele pentru tratamentul unui bolnav cu Parkinson costă peste 3.000 de lei lunar, iar preţul unei operaţii care poate îmbunătăţi considerabil calitatea vieţii pacienţilor oscilează între 30.000 şi 80.000 lei, a declarat pentru MEDIAFAX, doctorul Dafin Mureşanu.

Preşedintele Societăţii Naţionale de Neurologie, Dafin Mureşanu, participă la de-a treia ediţie a Cursului Internaţional de boală Parkinson şi tulburări ale comportamentului motor, care are loc în perioada 2 – 4 aprilie în Poiana Braşov şi la care participă specialişti din 11 ţări.

Acesta a arătat că, în România, sunt disponibile gratuit majoritatea medicamentelor necesare tratamentului bolilor neurodegenerative şi că există acces la medicaţie şi ghiduri terapeutice foarte bine organizate, precum cel al Societăţii de Neurologie din România, mereu actualizat cu cele mai noi recomandări din lume.

„De obicei, pacienţii au nevoie de terapie medicamentoasă costisitoare, pe toată durata vieţii, de reabilitare senzitivo-motorie şi cognitivă, de îngrijire şi supraveghere permanentă din partea altei persoane. Toate acestea presupun un efort financiar considerabil, greu de suportat de un sistem economic deficitar. În ceea ce priveşte tratamentul, acesta constă fie în terapii medicamentoase care pot depăşi suma de 3.000 de lei lunar, fie în operaţii care le pot îmbunătăţi considerabil calitatea vieţii, dar al căror preţ variază între 30.000 şi 80.000 lei. La nivel european, costul anual total, care cumulează cheltuielile medicale şi sociale, este estimat la 13,9 miliarde euro”, a spus Mureşanu.

Tratamentului medicamentos trebuie să i se adauge obligatoriu activitate fizică regulată, a mai spus acesta, precizând că mersul pe jos este una dintre cele mai bune metode de exerciţiu fizic, care în asociere cu tratamentul medicamentos, are efecte benefice asupra condiţiei generale.

În ceea ce priveşte alimentaţia, se recomandă alimente cu conţinut bogat în fibre (legume, pâine integrală, cereale) şi un aport bogat de lichide pentru a preveni constipaţia.

„Trebuie precizat că, deşi boala Parkinson este o afecţiune cronică, tratamentul medicamentos aplicat corect şi suportul familiei şi al prietenilor pot ajuta la ameliorarea simptomatologiei şi menţinerea unei calităţi acceptabile a vieţii pacientului. Din punctul meu de vedere, suportul pentru pacienţii care suferǎ de boala Parkinson este foarte important”, a adăugat Mureşanu.

Pacientul, dar şi familia acestuia pot apela la un psiholog, atunci când depresia, anxietatea sau stările de panicǎ domină tabloul clinic. De asemenea, existǎ grupuri de suport specializate în care oamenii cu aceeaşi suferinţǎ fac schimb de informaţii şi îşi oferǎ sprijin reciproc, a mai spus medicul.

Boala Parkinson este o afecţiune cronică a sistemului nervos, cu evoluţie de lungă durată, progresivă la care simptomatologia se agravează în timp. Nu este o afecţiune contagioasă sau cu transmitere genetică – deşi factorii genetici pot avea un rol în dezvoltarea sa. Există anumiţi factori de mediu incriminaţi, în special anumiţi compuşi toxici care pot include procesul acelerat sau prematur de îmbătrânire şi interacţiunile induse de medicamente sau substanţe toxice. Cauzele bolii nu sunt pe deplin cunoscute şi există o multitudine de tipuri de Parkinson.

Cauzele bolilor neurodegenerative sunt, în principiu, fie necunoscute, fie genetice. Nu se ştie cu exactitate ce anume declanşează procesele de degenerare neuronală care se soldează cu apariţia bolii Parkinson, bolii Alzheimer sau a sclerozei laterale amiotrofice. Coreea Huntington este o boală autosomal-dominantă ceea ce înseamnă ca un descendent direct al unui bolnav cu această afecţiune are o şansă de 50 la sută de a moşteni boala. În cazul bolii Parkinson, doar 5 la sută din totalul cazurilor sunt din cauza mutaţiilor genetice. Procentul este şi mai redus în cazul bolii Alzheimer.

Prevenţia este bună indiferent de moştenirea genetică, în sensul că trebuie combătuţi anumiţi factori care pot agrava bolile neurodegenerative precum hipertensiunea arterială, obezitatea, diabetul, sedentarismul, expunerea la diverse substanţe chimice, traumatismele cerebrale.

Conform ultimului raport Pharmaceutical Research and Manufacturers of America, în prezent, peste 30 de medicamente destinate bolii Parkinson şi peste 600 de medicamente destinate bolilor neurologice se află în cercetare şi dezvoltare. În categoria noilor terapii ar putea fi inclusă şi intervenţia chirurgicalǎ.

Aceasta este o opţiune doar atunci când tratamentul medicamentos nu mai controleazǎ simptomele. Dupǎ intervenţia chirurgicalǎ, de obicei pacientul reîncepe tratamentul medicamentos. Intervenţia constă în stimulare electrică cerebrală profundǎ, procedurǎ ce este aplicatǎ pacienţilor într-un stadiu avansat al bolii.

În ceea ce priveşte terapiile prin transplant celular, aceastea se afla încă în faza experimentală, beneficiile clinice fiind neclare.

La nivel mondial, sunt aproximativ şase milioane de pacienţi cu boala Parkinson. Numai în China există mai mult de 1,7 milioane de persoane cu această afecţiune. În Europa se estimează că sunt în prezent peste 1,2 milioane de pacienţi cu boala Parkinson, iar numărul acestora este posibil să se dubleze până în 2030, potrivit lui Mureşanu.

În România, potrivit ultimelor date, sunt trataţi peste 70.000 de bolnavi cu maladia Parkinson.

Sursa: Mediafax