E sănătos pentru o femeie să aibă copii – dar câţi?

Observaţiile nu se traduc printr-o recomandare, către femei, de a avea doar doi-trei copii, precizează dr. Monika Sanghavi, specialist cardiolog în cadrul University of Texas Southwestern Medical Center şi autor principal al studiului.

Cercetătorii au dorit să afle ce riscuri cardiovasculare sunt asociate cu un număr mai mare de sarcini şi naşteri. Rezultatele urmează să fie prezentate în cadrul celei de-a 63-a întruniri ştiinţifice a American College of Cardiology.

• 1 din 10 copii, victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar
• Unde au dispărut grădinițele de stat din România?

Studii anterioare arătaseră că anumite aspecte ale sarcinii – numărul de sarcini, schimbările fiziologice implicate, anumite complicaţii ale sarcinii – cresc riscul de boli cardiovasculare. Acest nou studiu este primul care investighează două semne ale aşa-numitei ateroscleroze subclinice – starea incipientă de îngustare a vaselor de sânge care, în cele din urmă, poate duce la blocarea fluxului sanguin, determinând apariţia atacurilor de cord şi a accidentelor vasculare cerebrale. 

Studiul a inclus 1.644 de femei, cu vârsta medie de 45 de ani, alese dintre participantele la Dallas Heart Study (un studiu foarte amplu, pe un eşantion mare de femei de etnii diferite.)

Au fost măsuraţi doi parametri: CAC, adică nivelul depunerilor de calciu în artere (cu ajutorul tomografiei computerizate), şi AWT – grosimea pereţilor aortei, cea mai mare arteră din organismul uman (prin rezonanţă magnetică).

Comparativ cu femeile care născuseră 2 sau 3 copii, cele care născuseră 4 sau mai mulţi copii prezentau un risc de două ori mai mare de a avea valori anormale ale CAC sau AWT. Iar asocierea s-a menţinut chiar după ce rezultatele au fost ajustate pentru a elimina influenţa altor elemente, precum statut socioeconomic, nivel de educaţie, rasă şi diverşi factori despre care se ştie că influenţează riscul cardiovascular.

În mod surprinzător, şi femeile care nu aveau la activ nicio naştere sau aveau doar una singură prezentau o probabilitate mai mare de a avea semne de ateroscleroză subclinică.

Cauza acestei ultime asocieri nu este înţeleasă. Cercetătorii bănuiesc că e posibil ca unele dintre femeile selectate în grupul de studiu să fi avut anumite probleme care să le fi împiedicat să ducă la termen prima sau cea de-a doua sarcină şi care să fie asociate şi cu  un risc cardiovascular mai mare. De exemplu, femeile ce suferă de sindromul ovarelor polichistice pot avea menstruaţii neregulate şi dificultăţi  de concepţie, dar pot să prezinte, din cauza acestui sindrom, şi alte probleme, precum greutate excesivă, diabet, nivel mare al colesterolului şi tensiune arterială mai ridicată – factori ce măresc riscul cardiovascular.

Sarcina însăşi declanşează o serie de schimbări care pot afecta sistemul cardiovascular al femeii. De exemplu, volumul sângelui pompat prin inimă creşte cu 50%. De asemenea, pot să apară schibmbări fiziologice şi metabolice, precum rezistenţa la insulină şi creşterea nivelului de colesterol.

Sarcina supune organismul feminin la un „test natural de rezistenţă la stres”, spun cercetătorii, ceea ce ar putea permite identificarea mai uşoară a anumitor probleme ale sistemului cardiovascular. Medicii ar trebui să profite de această oportunitate pentru a estima riscul viitor de afecţiuni cardiace şi a monitoriza mai atent anumite paciente.

E nevoie de mai multe cercetări pentru a confirma aceste corelaţii şi mai ales pentru a lămuri mecanismele biologice ale acestor fenomene.

Metoda utilizată de cercetători  nu permite diferenţierea între femeile care au ales să nu rămână gravide şi cele care nu au putut rămâne gravide; or, aceasta este o deosebire importantă pentru a înţelege mai bine riscurile la care este expusă o femeie care nu a născut copii sau care a născut doar unul singur. 

Sursa: Science Daily