Rezultatele studiului au fost publicate în jurnalul Plos Biology, cercetătorii fiind de părere că ele ar putea fi utile pentru proiectarea unor microvehicule zburătoare.
Zborul muştei are loc cu ajutorul unor bătăi foarte rapide de arpi: în intervalul necesar unui om pentru a clipi, musca bate din aripi de 50 de ori, a explicat unul dintre autorii studiului, dr. Simon Walker de la Universitatea Oxford.
Cercetătorii au utilizat pulsuri de raze X foarte rapide şi intense pentru a putea surprinde aceste mişcări.
Muştele prezintă un comportament reflex legat de zbor: imediat ce nu mai simt o suprafaţă solidă sub picioare, încep să zboare. Musca a fost prinsă de o tijă verticală, ridicată şi rotită pentru a putea fi „pozată” din toate direcţiile.
Combinând apoi aceste imagini, cercetătorii au reconstituit imaginea 3D a unei muşte în zbor.
Graţie razelor X, specialiştii au putut „vedea” prin toracele insectei, imaginile dezvăluind astfel muşchii care asigură forţa de propulsie (coloraţi în galben şi roşu) şi micii muşchi care servesc la controlul direcţiei zborului (care apar în albastru şi verde).
Cercetătorii au fost uimiţi să constate ce puternici sunt aceşti muşchi minusculii (întreg toracele insectei are doar 4 mm) şi cât de mult se îndoaie şi extinde corpul în cursul zborului.
Aceste imagini ale mişcărilor la scară foarte detaliată ar putea ajuta la îmbunătăţirea designului unor micro-vehicule zburătoare inspirate din structura şi funcţionarea corpului insectelor. Aceşti micro-roboţi zburători ar putea fi folosiţi pentru a cerceta regiunile lovite de dezastre, putând pătrunde prin deschideri foarte înguste, în căutarea supravieţuitorilor.
Sursa: BBC News