Dr. John Bradshaw, autor al cărţii „Cat Sense” a explicat că pisicile ne percep în acest mod în ciuda încercărilor noastre de a la trata ca pe proprii copii.
În cartea sa, el a explicat că pisicile au evoluat ca vânători solitari şi că ele nu ne înţeleg aşa de bine cum o fac câinii. Ca urmare a acestui lucru, Bradshaw spune că pisicile sunt încă animale sălbatice, în ciuda tuturor acestor ani de când ele au început a fi domesticite.
„Transformarea pisicii de la exterminator rezident, la companion este atât de recentă (mai ales din perspectiva pisicii) încât ea este evident incompletă”, a notat Bradshaw.
Potrivit autorului, atunci când pisicile se freacă de stăpânii lor sau atunci când îi invită pe aceştia să le mângâie pe cap, ele îi tratează ca pe nişte tovarăşe pisici neostile. La fel se întâmplă şi atunci când pisica îşi aşteaptă stăpânul ţinând coada ridicată. Acest comportament este unul des întâlnit între pisici, un fel de mod de a saluta şi de a-şi arăta toleranţa şi chiar afecţiunea faţă de alte feline.
Deşi, mulţi indivizi care trăiesc alături de pisici au tendinţa de a crede că felinele aduc un dar stăpânului atunci când vin în casă cu prada, specialiştii spun că este vorba doar de un efect secundar al strategiei lor de vânătoare. Când ajung în casă, pisicile realizează că în locul vrabiei sau al rozătorului, ele preferă mâncarea din conservă şi atunci lasă prada jos.
Sursa: Independent