„Este vorba despre primul studiu care a stabilit o legătură între aciditatea alimentelor şi creşterea semnificativă a riscului de diabet de tip 2”, a declarat Guy Fagherazzi, unul dintre autorii studiului apărut în revista Asociaţiei europene pentru studiul diabetului Diabetologia.
Aciditatea organismului unei persoane depinde direct de ceea ce mănâncă, unele alimente având efect acidifiant, în timp ce altele au efect alcalinizant, atunci când sunt absorbite în organism.
Aciditatea este măsurată cu ajutorul indicelui PRAL (potential renal acid load), care permite clasificarea alimentelor în funcţie de încărcătura lor acidă sau alcalină.
Conform doctorului Guy Fagherazzi, carnea, mai ales produsele procesate din carne, brânzeturile şi produsele lactate fac parte din alimentele cele mai acidifiante, în timp ce fructele şi legumele sunt, dimpotrivă, alcalinizante.
Cercetătorii de la Inserm au studiat alimentaţia unui eşantion de 66.000 de femei afiliate la MGEN (Mutuelle Générale de l’Education nationale – Societatea generală a educaţiei naţionale), timp de 14 ani, interval în care 1.372 dintre ele au contractat diabet de tip 2.
Comparând compoziţia alimentelor pe care le consumă şi ajustând rezultatele pentru a elimina ceilalţi factori de risc (obezitate, sedentarism şi tabagism), cercetătorii au descoperit că 25% dintre femei, care urmaseră dieta cea mai acidifiantă, aveau un risc cu 56% mai mare de a dezvolta diabet de tip 2, în raport cu 25% dintre femeile care urmaseră dieta cea mai alcalinizantă.
Riscul a crescut chiar cu 96% în cazul femeilor cu constituţie normală, care consumau alimente cu încărcătură acidă ridicată, în timp ce creşterea era net mai redusă (cu 28%) în cazul femeilor obeze sau supraponderale, ceea ce sugerează că „în cazul femeilor cu risc crescut de diabet, efectul alimentaţiei ar fi mai redus”, arată Guy Fagherazzi.
Pentru a explica fenomenul, cercetătorul francez a avansat ipoteza conform căreia o dietă acidifiantă „antrenează o creştere a riscului de insulino-rezistenţă, altfel spus incapacitatea corpului de a secreta insulină, când are nevoie de aceasta pentru reglarea glicemiei.”
Medicul francez recunoaşte totodată necesitatea unor studii ulterioare, care să confirme rezultatele cercetărilor de până acum. Un studiu precedent, publicat în 2011, evocase deja existenţa unei legături între insulino-rezistenţă şi încărcătura acidă a alimentelor.
Surse: Mediafax, Diabetologia