Cercetătorii au descoperit de ce ar trebui să fim recunoscători pentru „burtica” planetei Pământ

Planeta noastră este încercuită de peste 1.000 de sateliţi funcţionali şi de alte câteva mii de tone de „deşeuri spaţiale”, iar în cea mai mare parte a timpului aceste instrumente de origine umană nu au probleme în a rămâne pe orbită. În mod surprinzător, oamenii de ştiinţă au înţeles abia acum de ce se întâmplă acest lucru.

În mod ideal, un satelit de mici dimensiuni ce orbitează o planetă perfect sferică va rămâne pe orbita sa pentru totdeauna, presupunând că nu este deranjat de nimic. Totuşi, Terra nu este o sferă perfectă, iar numeroase alte obiecte pot deranja sateliţii aflaţi pe orbita Terrei, dintre care cel mai important este Luna. Conform legilor lui Newton, influenţa Lunii ar fi suficientă pentru a face ca sateliţii să se prăbuşească în atmosfera Pământului, unde s-ar dezintegra şi ar arde.

• Secretariatul lui Moș Crăciun s-a redeschis în Franța
• Disneyland Paris a introdus prețuri dinamice pentru biletele de intrare

Se pare, însă, că imperfecţiunile planetei noastre reprezintă salvarea sateliţilor. Din cauza rotaţiei sale, Pământul este uşor turtit la poli şi are o „umflătură” la ecuator.

Conform simulaţiilor computerizate şi analizei efectuate de Scott Tremaine de la Institute for Advanced Study din Princeton, SUA şi de Tomer Yavetz de la Universitatea Princeton, atracţia gravitaţională a „umflăturii” de la ecuator modifică orbitele sateliţilor de-a lungul timpului, prevenind ca aceştia să fie atraşi prea puternic de Lună sau de alte surse gravitaţionale într-o direcţie sau alta. Dacă Pământul ar fi mai aproape de a fi o sferă perfectă, mulţi sateliţi s-ar prăbuşi în atmosferă şi ar arde în câteva luni sau ani.

„Este interesant faptul că avem multe elemente care ar putea destabiliza orbitele joase în jurul Pământului, dar lucrurile se întâmplă să se combine de aşa natură încât să avem un mediu propice pentru sateliţi”, comentează Gregory Laughlin, fizician în cadrul University of California, Santa Cruz, ce nu a luat parte la acest studiu. 

„Această descoperire te poate pune pe gânduri – atunci când analizezi în detaliu modul în care funcţionează lucrurile, descoperi surprize”, concluzionează Laughlin.

Sursa: NewScientist