Experimentul cu şoareci efectuat de specialiştii de la Centro Nacional de Investigaciones Oncológicas din Madrid ar putea deschide noi căi spre regenerarea ţesuturilor defecte din corpul pacienţilor afectaţi de numeroase boli, de la probleme cardiace până la diabet.
Aplicaţiile terapeutice ale acestei reuşite – spre exemplu repararea măduvei spinării unui pacient cu probleme sau crearea de celule producătoare de insulină – sunt încă departe de a fi realizate. Dr. Serrano afirmă că în cazul celor mai optimiste ipoteze, testele pe oameni vor începe cel mai devreme peste 5 ani.
Această nouă metodă terapeutică ar putea consta în introducerea unor gene reprogramabile într-un virus inofensiv care le-ar transporta în ţesuturile umane bolnave sau afectate, unde mai întâi ar produce celule suşă iar apoi celule de reîntinerire specializate.
Cercetătorii din Madrid au adaptat tehnica concepută de Shinya Yamanaka din Japonia, pentru care cercetătorul a fost recompensat anul trecut cu Premiul Nobel. Oamenii de ştiinţă japonezi au creat un tip nou de celule suşă embrionice – celulele suşă pluripotente induse (iPS) – prin reprogramarea celulelor adulte într-un vas de laborator cu ajutorul unei combinaţii de patru gene, ce au permis „întoarcerea în timp” la o fază imatură în care celulele pot deveni orice tip de celulă specializată.
Cercetătorii spanioli au conceput şoareci modificaţi genetic cu acelaşi cocktail de patru gene de reprogramare, iar apoi au activat cele patru gene prin adăugarea unui medicament în apa de băut a şoarecilor.
După câteva săptămâni, în mai multe ţesuturi şi organe ale şoarecilor au apărut celule suşă embrionice. Cercetătorii au extras aceste celule şi au demonstrat prin mai multe teste că erau la fel precum celulele dintr-un embrion nou ce conţine doar 16 celule. Cu alte cuvinte, aceste celule se află într-o fază chiar mai timpurie decât celulele iPS produse in vitro.
Celulele embrionice produse în „şoarecii reprogramabili” pot supravieţui şi în afara animalelor în vase de cultură. „Cu alte cuvinte, le putem manipula în laborator”, a explicat Maria Abad, principalul autor al studiului ce descrie reuşita, cercetare publicată în prestigioasa publicaţie Nature. „Următorul pas este studierea acestor celule pentru a afla dacă pot produce în mod eficient diferite ţesuturi, cum ar fi cel al pancreasului, al ficatului sau al rinichiului”, spune Abad.
„Acum putem să începem să ne gândim la metode prin care să inducem regenerarea local şi într-un mod tranzitoriu în cazul unui ţesut anume vătămat”, a adăugat Manuel Serrano, şeful laboratorului din Madrid.
Într-un comentariu publicat în revista Nature sub semnătura a doi specialişti în celule suşă de la Universitatea Harvard, George Daley şi Alejandro De Los Angeles, se arată că cercetarea echipei din Madrid este „o piatră de hotar pentru ceea ce ar putea deveni o strategie extrem de puternică în medicina regenerativă: reprogramarea ţesuturilor in situ”.
„Marea provocare va fi controlarea atentă a fiecărui pas din această tehnică prin care vom putea trata pacienţii, astfel încât să generăm beneficii clinice şi să evităm totodată posibilele complicaţii”, a comentat Chris Mason, profesor de medicină regenerativă la University College London.
Sursa: Financial Times