În epoca nazistă, autorităţile germane au înfiinţat mai multe „şcoli pentru mirese”, cu scopul de a furniza partenere de viaţă perfecte pentru acoliţii lui Adolf Hitler.
Potrivit regulamentelor din aceste şcoli, tinerele femei erau învăţate „să spele rufe, să gătească, să aibă grijă de copii şi de casă”, înainte de a se căsători cu bărbaţii germani care urmau să conducă lagărele de concentrare şi să administreze teritoriile cucerite din Europa.
Viitoarele soţii erau instruite şi în domeniul comunicării sociale – cum să facă conversaţie la petreceri – şi cum să îşi crească copiii pentru a-l venera pe Adolf Hitler.
„Asta înseamnă să participi la renaşterea poporului nostru”, spunea Gertrud Scholtz-Klink, directoarea programului de şcoli naziste, început în urmă cu 75 de ani, atunci când prima şcoală de acest tip a fost inaugurată, pe insula Schwanenweder de pe Lacul Wannsee din apropiere de Berlin.
Alături de acest ghid de reguli descoperit în Arhivele Federale Germane au fost găsite certificate decorate cu „Pomul vieţii” germanic, care erau oferite tinerelor fete ce absolveau acest curs de şase săptămâni înainte de a se căsători cu iubiţii lor din trupele SS.
Şcolile pentru miresele naziste au reprezentat o colaborare între Gertrud Scholtz-Klink şi şeful SS Heinrich Himmler, care era obsedat de ideea superiorităţii germane asupra tuturor raselor şi de nevoia de „a avea o viaţă de familie puternică, pentru a crea o naţiune puternică şi pură”.
Himmler a semnat un decret, în 1936, prin care ordona tuturor femeilor care doreau să se căsătorească cu un membru al trupelor SS să participe la aceste cursuri speciale de pregătire.
Cursantele învăţau nu doar „cum să devină soţii bune”, ci şi cum „să dobândească cunoştinţe speciale despre rase şi genetică”.
Tinerelor care nu se conformau acestui ordin le era refuzată eliberarea certificatelor de căsătorie.
Documentele descoperite recent arată faptul că naziştii le considerau pe femei, mai presus de toate, ca pe nişte „maşini de înmulţire” şi ca pe nişte „susţinătoare ale rasei”, potrivit limbajului folosit în acele şcoli.
Doctrina şcolilor pentru miresele naziste a început să apună atunci când războiul a început să ia un tribut tot mai mare pe front. Întrucât importul de „muncitori-sclavi” devenise insuficient pentru a suplini absenţa bărbaţilor germani trimişi în război, Gertrud Scholtz-Klink a fost nevoită să promoveze un nou ideal al femeii naziste – una mai puţin implicată în creşterea copiilor şi mai mult implicată în munca de la strung şi de la furnalele de oţel care furnizau materialele necesare pentru soldaţi.
Gertrud Scholtz-Klink a fost femeia cu cel mai mare rang nazist din istoria celui de-al Treilea Reich. Ea a urmat cu cruzime doctrina nazistă, nepermiţând niciunei femei cu origini evreieşti sau ţigăneşti, cu boli mintale sau cu diformităţi fizice să participe la acele şcoli pentru mirese.
Sursa: Mediafax