„Am analizat mecanismul molecular ce stă la baza efectelor stresului ce se manifestă diferenţiat în funcţie de sex”, a declarat Zhen Yan, autorul cercetării şi totodată profesorul în cadrul departamentului de fiziologie şi biofizică al UB School of Medicine and Biomedical Sciences. „Alte studii mai vechi au arătat că femelele sunt mai rezistente la stresul cronic, iar acum cercetarea noastră arată care este motivul”, a mai spus Yan.
Cercetarea arată că în şobolanii expuşi la episoade repetate de stres, femele reacţionează mai bine decât masculii mulţumită efectului protector al estrogenului. În studiul efectuat la Universitatea Buffalo, exemplarele tinere de şoareci femelă expuse timp de o săptămână la stres nu prezentau dificultăţi în a-şi aminti şi în a recunoaşte obiecte pe care le văzuseră înainte. În schimb, tinerii masculi expuşi la acelaşi stres aveau probleme în ceea ce priveşte memoria pe termen scurt.
O dificultate în a recunoaşte un obiect familiar sugerează o problemă în capacitatea de semnalare a receptorului de glutamat din cortexul prefrontal, regiunea creierului care controlează memoria de lucru, atenţia, capacitatea decizională, emoţia şi alte procese de nivel înalt.
Anul trecut, Yan şi colegii săi de la Universitatea Buffalo (UB) au publicat în jurnalul Neuron o lucrare în care arătau că stresul repetat produce pierderea receptorului de glutamat în cortexul prefrontal al masculilor tineri.
Această cercetare arată că receptorul de glutamat din cortexul prefrontral al femelelor stresate este intact. Rezultatele oferă noi dovezi ce arată că receptorul de glutamat este ţinta moleculară a stresului, ce mediază reacţia la stres. Tipul de stres la care au fost supuşi şobolanii simulau experienţele dificile, dar nu periculoase, la care sunt expuşi oamenii, cum ar fi experienţe care provoacă frustrare şi care generează sentimentul de presiune.
Manipulând nivelul estrogenului produs în creier, cercetătorii de la UB au reuşit să facă masculii să reacţioneze la stres într-un mod similar femelelor şi femelele într-un mod similar masculilor.
„Atunci când estrogenul din creierul femelelor a fost blocat, stresul a generat efecte nocive asupra lor”, explică Yan. „Atunci când am activat estrogenul în creierul masculilor, efectele nocive ale stresului au încetat”, a mai spus cercetătorul.
„Am descoperit că estrogenul continuă să aibă acest efect protector şi în rândul femelelor cărora le eliminaserăm ovarele”, spune Yan. „Acest lucru sugerează că estrogenul produs în creier este cel ce protejează împotriva efectelor nocive ale stresului”, a adăugat cercetătorul.
„Dacă vom descoperi compuşi similari estrogenului care pot fi administraţi fără a provoca efecte hormonale secundare, aceştia s-ar putea dovedi a fi un tratament foarte eficient pentru problemele asociate stresului de care suferă bărbaţii”, a concluzionat omul de ştiinţă.
Sursa: PsyPost