Cercetătorii au studiat 34.000 de persoane din Marea Britanie, ce erau născute fie în 1958, fie în 1970, şi au comparat clasa lor socială la vârsta de 33 sau 34 de ani cu cea a tatălui lor atunci când aceştia erau copii. Dintre participanţii la studiu, copiii care fuseseră alăptaţi prezentau şanse sporite de a fi urcat în ierarhia socială la maturitate, cercetătorii definind acest lucru prin obţinerea unei slujbe cu un statut social mai ridicat decât slujba deţinută de tatăl participanţilor la studiu.
Cercetarea arăta că alăptatul creştea şansele de a urca pe scara socială cu 24%, dar totodată reducea riscul de a coborî pe scara socială cu 20 la sută.
Rezultatele sugerează că alăptatul a dus la îmbunătăţirea dezvoltării neurologice a copilului, ceea ce a rezultat în abilităţi cognitive superioare, ceea ce la rândul lor au ajutat la obţinerea unei poziţii mai bune în societate, explică oamenii de ştiinţă.
De asemenea, studiul a arătat că acei copii ce fuseseră alăptaţi prezentau mai puţine semne ale stresului emoţional, ceea ce ar fi putut contribui la succesul lor în viaţă. Cercetarea a fost publicată în jurnalul ştiinţific Archives of Disease in Childhood.
Alte studii mai vechi au sugerat că substanţele nutritive din laptele matern duc la îmbunătăţirea dezvoltării cognitive. De asemenea, contactul piele-piele dintre mamă şi copil a fost asociat unei legături mai bune între părinte şi copil şi cu un nivel mai scăzut al stresului.
„Poate că această combinaţie între contactul fizic şi substanţele nutritive ideale necesare pentru creşterea şi dezvoltarea creierului joacă un rol în succesul mai mare la vârste adulte al copiilor alăptaţi”, au comentat cercetătorii în acest studiu.
Pentru realizarea acestui studiu, cercetătorii au întrebat mamele a două grupuri mari de persoane născute la 12 ani distanţă dacă şi-au alăptat copiii.
Apoi, cercetătorii au comparat clasa socială a copiilor – pe baza clase sociale a tatălui lor atunci când ei aveau vârsta de 10 sau 11 ani – cu clasa lor socială de la vârstă adultă, măsurată la vârsta de 33 sau 34 de ani. Clasa socială se baza pe diferitele categorii de slujbe, de la muncă manuală până la slujbe manageriale sau profesionale.
Cercetătorii au măsurat periodic performanţa cognitivă şi reacţia la stres a copiilor. Specialiştii au descoperit că abilităţile cognitive şi reacţia la stres erau responsabile pentru aproximativ o treime din impactul total al alăptatului.
Există dovezi ce arată că anumite elemente din laptele matern, precum acizii graşi polinesaturaţi cu catenă lungă, sunt esenţiale pentru dezvoltarea neurologică a copilului. Cercetătorii suspectează că există şi alte substanţe nutritive în laptele matern care susţin dezvoltarea copilului.
Rezultatele acestui studiu sugerează că alăptatul aduce beneficii sociale ce se manifestă de-a lungul întregii vieţi. Aceste beneficii ar putea fi chiar mai mari pentru copiii vulnerabili ce sunt născuţi înainte de termen sau care prezintă o greutate mică la naştere.
Sursa: LiveScience