Roşia era consumată de azteci încă din jurul anului 700 e.n., numele pe care îl foloseau – tomatl – fiind folosit şi astăzi în numeroase limbi. Legenda spune că faimosul conchistador spaniol Hernan Cortez a fost cel ce a introdus seminţele roşiei în Europa, atunci când s-a întors în 1519 din expediţia sa în Lumea Nouă. Prima dată când roşiile au fost atestate documentar în afara continentului american a fost în 1544, în Italia, unde erau crescute ca plante ornamentale.
Timp de peste 200 de ani, până la finalul secolului al XIX-lea, majoritatea europenilor evitau să consume roşiile. Acestea erau supranumite „mere otrăvitoare”, iar oamenii credeau despre ele că provoacă boli şi chiar moarte, aceste credinţe fiind mai ales răspândite în rândul claselor superioare.
Se pare că toate aceste crezuri se datorau unei neînţelegeri. Europenii bogaţi foloseau platouri de cositor şi plumb pentru a servi diferite alimente. Roşiile sunt foarte acide, iar atunci când erau puse pe aceste platouri acestea intrau în interacţiune cu plumbul, astfel că persoanele care mâncau roşiile riscau să sufere o gravă intoxicaţie cu plumb şi chiar să moară.
Oamenii au învinovăţit roşiile pentru aceste consecinţe, fără a-şi da seama că platoul era, de fapt, cauza deceselor.
Momentul cheie pentru roşii avea să fie anul 1880, când napoletanii au inventat pizza, aliment ce a dus la creşterea în popularitate a inofensivei tomate.
Astăzi, roşiile sunt consumate în jurul lumii în numeroase varietăţi, anual producându-se peste 1,5 miliarde de tone de tomate.
Surse: Daily Mail, Smithsonian