Un studiu realizat pe mai bine de 550 de limbi din întreaga lumea a scos la iveală faptul că, prin comparaţie cu limbile vorbite pe teritorii localizate aproape de nivelul mării, limbile vorbite în regiunile aflate la altitudini mari conţin mai multe sunete numite consoane ejective, care se produc prin expulzarea aerului.
Consoanele ejective ar putea fi mai des întâlnite în aceste regiuni deoarece sunetele sunt mai uşor de produs sau din cauză că producerea lor nu presupune pierderea unei cantităţi mari de apă din gură, lucru benefic în aceste regiuni uscate, este de părere antropologul Caleb Everett, de la Universitatea din Miami.
Anterior, lingviştii au presupus că geografia nu joacă un rol în modelarea limbilor, excepţie făcând vocabularul creat special pentru a descrie anumite medii. Câteva studii au sugerat că limbile din climatele călduroase folosesc mai multe vocale, comparativ cu limbile din climatul rece. Totuşi, descoperirile sunt controversate.
Cercetarea lui Everett a urmărit modul în care alte aspecte legate de geografie ar putea influenţa anumite sunete sau foneme din diverse limbi. Mai exact el a a analizat consoanele ejective, o clasă de sunete produse doar de aerul din gură şi nu de cel venit direct din plămâni.
Pentru a testa această ipoteză, Everett a analizat informaţii legate de foneme din 567 de limbi. Folosind un software, specialistul a analizat datele în raport cu altitudinile la care erau vorbite limbile.
Rezultatele au indicat că limbile care conţineau consoane ejective se vorbeau în zone apropiate de cinci din cele şase mari regiuni locuite, localizate la altitudini mari.
Singura excepţie a fost descoperită în zona Platoului Himalayan, unde nu s-a găsit nicio populaţie care să vorbească limbi ce conţin consoane ejective.
Limbile vorbite de populaţii ce trăiesc la mari altitudini au evoluat având sunete ejective deoarece producerea acestora se realizează cu mai puţin efort, spune Everett. Cu toate acestea, va fi nevoie de cercetări mai ample pentru a testa ipoteza, chiar dacă Everett consideră că „dovezile sunt copleşitoare”.
În România, oraşul situal la cea mai mare altitudine este Predealul, situat la 1.030-1.110 m, în timp ce Fundata (judeţul Braşov) este localitatea aflată la cea mai mare altitudine, 1.304 m.
Surse: Live Science, PLOS