Oamenii de ştiinţă acuză: „Este cel mai serios caz de cenzură ştiinţifică de la Copernic şi Galileo!”

Într-o lucrare publicată în cursul acestei săptămâni în prestigiosul jurnal ştiinţific Nature Reviews Neuroscience, un grup de cercetători argumentează că legile anti-droguri adoptate în SUA şi în Marea Britanie în anii ’60 şi ’70 ai secolului trecut au dus la împiedicarea realizării unor cercetări vitale asupra funcţionării drogurilor şi a metodelor terapeutice în care acestea ar putea fi utilizate.

Legile au fost concepute pentru a preveni folosirea drogurilor şi efectele lor nocive, însă au eşuat în acest obiectiv, argumentează David Nutt, psihofarmacolog în cadrul Imperial College, London. „Consecinţa nedorită este că aceste legi au dus la împiedicare cercetării şi dezvoltării”, explică Nutt.

• Părintele Ciprian vorbește despre ritualul celor 9 marți de la Biserica Sfântul Antonie cel Mare, EXCLUSIV…
• Cum răspund Coreea de Sud, Japonia și China la tarifele impuse de Donald Trump?

Nutt şi colegii săi se concentrează asupra a trei clase de droguri restricţionate de legile naţionale şi de convenţiile internaţionale: canabisul (marijuana), MDMA (ecstasy) şi drogurile psihedelice. Trei tratate ONU din 1961, 1971 şi 1988 au elaborat un sistem legal prin care folosirea acestor droguri este restricţionată, indiferent că este vorba de folosire recreativă sau în scopuri de cercetare.

Înainte ca aceste restricţii să fie adoptate, argumentează cercetătorii, mai multe studii asupra acestor droguri au demonstrat existenţa unor utilizări terapeutice importante. Marijuana a fost folosită în scopuri medicinale pentru foarte mult timp, fiind utilă în atenuarea durerilor şi a spasmelor musculare în rândul persoanelor ce suferă de SIDA şi de scleroză multiplă, spre exemplu. Ecstasy a dovedit că ajută la tratarea tulburării de stres post-traumatic şi reprezintă totodată un instrument prin care membrii unui cuplu îşi pot îmbunătăţi comunicarea în cadrul relaţiei. De asemenea, LSD-ul a fost folosit pentru a trata dependenţa de alcool, argumentează Nutt.

Pe lângă utilizările medicinale, Nutt şi colegii săi afirmă că drogurile psihedelice pot juca un rol în studierea naturii conştiinţei umane, pentru că provoacă schimbări în starea de conştienţă. Aceste droguri activează un receptor în creier intitulat 5HT-2A, care este cel mai răspândit în stratul exterior al creierului (cortexul), în zonele implicate în senzaţie şi emoţie.

„Nu putem înţelege creierul dacă nu studiem drogurile”, afirmă Nutt.

Restricţiile au fost proiectate pentru a proteja publicul de presupusele pericole ale drogurilor, însă aceste pericole sunt supraevaluate, fiind de multe ori mai puţin severe decât cele ale alcoolului, afirmă Nutt şi colegii săi în lucrarea publicată în Nature Reviews Neuroscience. Reglementările fac imposibile efectuarea de studii asupra acestor droguri, studii ce ar permite corectarea acestor percepţii greşite, afirmă Nutt.

„Legile nu au fost niciodată actualizate, în ciuda progresului ştiinţific şi a dovezilor tot mai numeroase ce atestă că aceste droguri sunt relativ sigure. Şi nu pare să există vreo cale prin care comunitatea internaţională să iniţieze asemenea schimbări”, scrie Nutt.

„Această blocare a cercetării şi a terapiei este motivată de politică, nu de ştiinţă. Este unul dintre cele mai scandaloase exemple de cenzură ştiinţifică din epoca modernă”, subliniază Nutt.

Din cauza clasificării ilegale a acestor droguri, obţinerea de finanţări pentru studii este foarte dificilă. Mai mult, este foarte greu pentru cercetători să obţină aceste droguri, deoarece producătorii de substanţe chimice nu le produc, iar sinteza la cerere este extrem de costisitoare. Cercetătorii dau exemplul unei companii din Boston care produce psilocibină, ingredientul activ din „ciupercile magice”, la un cost de 12.000 de dolari per gram.

Nutt este unul dintre puţinii oameni de ştiinţă ce efectuează cercetări asupra acestor droguri psihedelice, iar rezultatele studiilor sale au „dus la descoperirea unor lucruri noi despre modul în care funcţionează creierul uman”, subliniază cercetătorul.

Din punct de vedere ştiinţific, cercetările asupra drogurilor psihedelice erau considerate importante înainte ca acestea să fie interzise în cursul anilor ’60. Robert F. Kennedy a pus sub semnul întrebării decizia DEA (Drug Enforcement Administration) de a interzice studiile, întrebând „Dacă aceste proiecte de cercetare asupra LSD-ului meritau să fie realizate acum 6 luni, acum de ce nu mai sunt utile?”. Cu toate acestea, interdicţia cercetării a intrat în vigoare.

Cu toate acestea, restricţiile nu sunt totale. Şaptesprezece state americane au legalizat folosirea marijuanei în scop medicinal, iar în statele Colorado şi Washington canabisul poate fi folosit în mod legal şi în scopuri personale. Cu toate acestea, cercetătorii întâmpină piedici în obţinerea şi studierea marijuanei şi altor droguri.

„A sosit momentul ca oamenii de ştiinţă să ridice în picioare şi să schimbe situaţia în care ne aflăm”, a concluzionat Nutt.

Apelul la reformă este susţinut de organizaţiile British Neuroscience Association şi de British Association for Psychopharmacology. Cercetătorii doresc să obţină acum şi susţinerea altor organizaţii de profil din Marea Britanie, precum Royal Society, The Academy of Medical Sciences, The Royal Colleges of Physicians and Psychiatrists şi The Society for Biology.

Surse: LiveScience, The Guardian