În clipul video, mai multe femei sunt rugate să îşi descrie propriile feţe pentru ca un desenator, care nu le poate vedea, să creeze schiţe ale portretelor lor. Dar, înainte de asta, fiecare femeie este sfătuită să socializeze cu un străin care, mai apoi le va descrie pe fiecare în parte pentru ca, din nou, desenatorul să le realizeze portrete. La final, femeilor le sunt arătate atât desenele realizate pe baza descrierilor proprii, cât şi cele create pe baza descrierilor făcute de persoane străine. Astfel, participantele constată că desenele realizate ca urmare a descrierilor făcute de străini ilustrează chipuri mai frumoase şi mai prietenoase. La finalul clipului video vine şi o concluzie: „Eşti mult mai frumoasă decât crezi”.
Ideea este atrăgătoare, mai ales dacă luăm în considerare faptul că multe femei sunt nemulţumite cu modul în care arată. Cu toate acestea, se pare că, din punct de vedere ştiinţific, ceea ce sugerează Dove nu pare a fi şi adevărat. Din contră, cercetările indică faptul că oamenii au tendinţa de a-şi supraestima aspectul fizic. Adevărul este că mare parte dintre oameni se cred mai buni decât sunt, nu numai fizic, ci din toate punctele de vedere.
Cea mai bună dovadă a faptului că viralul Dove nu expune tocmai realitatea sunt o serie de studii realizate de Nicholas Epley şi Erin Whitchurch, de la Universitatea Chicago şi respectiv Universitatea din Virginia. Cu experimentele lor, cei doi cercetători au arătat că oamenii au tendinţa de a se vede mai frumoşi decât sunt.
În unul dintre experimente, oamenii de ştiinţă au realizat fotografii în care au surprins chipurile participanţilor. Apoi, folosind un program de editare foto, ei au modificat fiecare fotografie astfel încât să mai creeze încă două versiuni ale lor: una în care chipurile să pară mai frumoase ca în realitate şi una în care chipurile să fie mai puţin atrăgătoare.
În cele din urmă, participanţilor li s-au arătat toate aceste poze, iar ei au fost puşi să o aleagă pe cea care credeau că este needitată, cea reală. Rezultatele au arătat că participanţii au avut tendinţa să aleagă imaginile editate, în care chipurile lor arătau mai bine ca în realitate.
Într-o a doua parte a studiului, participanţii au fost rugaţi să facă cunoştinţă cu un străin. După trei săptămâni, participanţii au primit trei poze în care era prezent chipul străinului. La fel ca în experimentul anterior o imagine era reală, celelalte două fiind modificate, una în bine, alta în rău. De data aceasta, când participanţii au fost rugaţi să ghicească poza needitată, ei nu au întâmpinat nicio problemă.
Mai mult, studiile au demonstrat că oamenii au tendinţa de a-şi supraestima şansele de a se angaja într-un comportament dorit, în schimb, ei par foarte capabili de a prezice corect şansele altora de a face asta. De exemplu, indivizii au tendinţa de a supraestima suma de bani pe care cred că o donează, dar reuşesc să estimeze precis banii pe care îi donează alţii.
Majoritatea oamenilor cred că ei se clasează peste medie când vine vorba de caracteristici pozitive, un lucru imposibil din punct de vedere statistic. De exemplu, 93% din şoferi cred mai buni decât media.
Oamenii sunt nerealist de optimişti când vine vorba şi de propriul risc de îmbolnăvire. De exemplu, oamenii cred că ei au mai multe şanse de a contracta gripă, comparativ cu ceilalţi din jur.
Sursa: Business Insider