Cum poţi să afli încă din timpul sarcinii dacă un copil va lua note proaste la şcoală?

Cercetătorii ştiau deja că deficienţele majore de iod în timpul sarcinii pot provoca dizabilităţi mentale grave copiilor, însă oamenii de ştiinţă au analizat rezultatele la teste obţinute de copii în vârstă de 9 ani ce au fost născuţi de mame cu deficienţe minore de iod în timpul sarcinii şi au descoperit că aceştia aveau note cu 6%-10% mai mici decât colegii lor născuţi de mame cu un nivel normal al iodului.

„Această cercetare arată că inclusiv o deficienţă minoră de iod poate avea un impact pe termen lung asupra copiilor”, a comentat Kristen Hynes, cercetător la Universitatea Tasmania şi totodată coordonatoarea acestui studiu.

• Civilizațiile extraterestre inteligente și-ar putea transforma stelele în „nave spațiale naturale”, sugerează un cercetător
• O structură subacvatică de mari dimensiuni, similară unui vulcan, găsită în largul statului Alaska

De-a lungul vieţii, toate persoanele au nevoie de iod pentru a produce hormonii tiroidieni, însă este totodată crucial ca femeile însărcinate să obţină suficient iod pentru a susţine dezvoltarea cerebrală a copiilor lor.

Cercetările mai vechi au arătat că femeile cu deficienţe majore de iod dau naştere unor copii cu defecte motorii, cognitive şi auditorii, arată Hynes în cercetarea publicată în The Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism. Cu toate acestea, puţine lucruri sunt cunoscute despre efectul unei deficienţe minore de iod în rândul femeilor însărcinate.

Institutul de Medicină din SUA recomandă adulţilor să obţină din alimentaţie 150 de micrograme (mcg) de iod în fiecare zi. Femeile însărcinate trebuie să consume 220 mcg în fiecare zi, iar femeile care alăptează 290 mcg.

Principala sursă de iod în dieta occidentală este laptele, dar se mai găseşte şi în peşte, legume şi în sarea iodată. O porţie de cod la cuptor conţine aproximativ 99 mcg de iod, iar o ceaşcă de lapte parţial degresat conţine aproximativ 56 mcg de iod.

Pentru această cercetare, Hynes şi colegii săi au folosit datele colectate de la 228 de femei însărcinate ce au fost internate la The Royal Hobart Hospital din Tasmania între 1999 şi 2001 şi de la bebeluşii acestora.

Cercetătorii au comparat rezultatele obţinute în testele standardizate la vârsta de 9 ani de copiii născuţi de femeile care prezentau un nivel al iodului în urină mai mic de 150 mcg (uşor deficitar) în timpul sarcinii cu rezultatele copiilor născuţi de femei care prezentau un nivel al iodului mai mare de 150 mcg (suficient).

Copiii născuţi de femeile cu insuficient iod au obţinut, în medie, 371 de puncte la testele naţionale de scriere şi 377 la testele de gramatică. În schimb, copiii născuţi de mamele cu un nivel normal al iodului au obţinut, în medie, 412 puncte la scriere şi 408 puncte la gramatică. Punctajul mediu obţinut de copiii de aceeaşi vârstă în regiunea Tasmania era de 390 la testul de scriere şi de 410 la testul de gramatică.

De asemenea, cercetătorii au descoperit totodată că acei copii născuţi de mame cu deficienţe de iod obţineau rezultate cu aproximativ 6% mai mici în testele de citire în limba engleză decât copiii născuţi de mame cu nivel normal al iodului.

Hynes afirmă că cercetătorii din grupul său bănuiesc că deficienţa de iod ar fi putut avea un impact asupra căilor auditive din creier, ceea ce ar fi putut afecta capacitatea lor de a procesa rapid informaţiile auzite.

„Momentan, aceasta este doar o ipoteză”, a cauţionat cercetătoarea.

Cercetătorii nu pot afirma cu certitudine că deficienţa de iod a provocat rezultatele mai slabe, dar afirmă că există o legătură între cele două evenimente.

„Cred că persoanele care lucrează în domeniul educaţiei vor realiza că acest studiu este important, însă există şi mulţi alţi factori implicaţi”, spune Hynes.

Dr. Elizabeth Pearce, o cercetătoare specializată în studiul iodului ce nu a luat parte la acest studiu, afirmă că rezultatele cercetării oferă un nou sprijin recomandărilor ca femeile însărcinate şi cele care alăptează să ia suplimente cu iod, însă a subliniat că este important ca oamenii să nu consume cantităţi prea mari din acest mineral.

„Consumul excesiv ar putea provoca disfuncţii ale tiroidei şi gută”, a explicat Pearce. Specialiştii afirmă că limita maximă este de 1.100 mcg de iod pe zi.

Sursa: Reuters