Oamenii de ştiinţă care au analizat înregistrări ale acestor vocalize au identificat un ritm structural ce se aseamănă foarte mult cu cel al vorbirii umane.
Cercetătorii afirmă că dovezile sugerează că plescăitul din buze – un comportament prietenos prezent la numeroase primate – este un pas evoluţionar spre vorbire.
„Cercetarea noastră oferă dovezi în favoarea ipotezei conform căreia vorbirea se trage din plescăitul din buze, pentru că arată că această cale evoluţionară este plauzibilă”, a declarat profesorul Thore Bergman de la Universitatea Michigan.
„Studiul demonstrează că primatele non-umane pot vocaliza în timp ce plescăie din buze pentru a produce sunete similare vorbirii”, a adăugat coordonatorul studiului.
Profesorul Bergman a devenit fascinat de sunetele produse de gelada în timp ce observa această specie de maimuţe în 2006. Maimuţa gelada (Theropithecus gelada), cunoscută şi sub numele de babuinul gelada, trăieşte doar în zona platoului Etiopian, numeroase exemplare fiind întâlnite în zona Munţilor Semien.
„De multe ori mă trezeam că mă uit în spate să văd cine vorbeşte cu mine şi observam că erau maimuţele gelada”, a comentat Bergman. „Era ciudat să văd că vocalizele primatelor se aseamănă atât de mult cu vocile oamenilor”, a mai spus cercetătorul.
Maimuţele gelada sunt o specie foarte sociabilă, cu un repertoriu vocal bogat, pe care îl exprimă cu ajutorul unor mişcări faciale complexe.
Noua cercetare publicată în jurnalul ştiinţific Current Biology arată că ritmul plescăitului din buze al maimuţelor gelada se aseamănă foarte mult cu pauzele dintre silabele cuvintelor din multe limbi umane.
În ambele cazuri, ritmul corespunde deschiderii şi închiderii gurii.
Plescăitul din buze întâlnit la alte primate nu prezintă aceeaşi asemănăre cu vorbirea umană. Sunetele emise de alte maimuţe sunt compuse, de regulă, din una sau două silabe şi nu prezintă aceleaşi fluctuaţii rapide de volum şi de ton ca în cazul maimuţelor gelada.
Cercetătorii cred că plescăitul din buze are acelaşi scop în rândul maimuţelor gelada pe care îl joacă între oameni conversaţiile de zi cu zi, ce ajută la formarea şi solidificarea relaţiilor între indivizi.
„Multe schimburi verbale par să aibă aceeaşi funcţie ca plescăitul din buze”, a comentat profesorul Bergman. De aceea, profesorul afirmă că plescăitul din buze poate fi un precursor al limbajului.
„Limbajul nu este un instrument util doar pentru schimbul de informaţii. Acesta are şi o funcţie socială, iar multe dialoguri între oameni par să aibă acelaşi scop ca plescăitul din buze”, spune profesorul.
Atunci când maimuţele gelada «vorbesc» nu putem discerne cuvinte distincte, subliniază profesorul.
„Cu toate acestea, dacă eşti în compania acestor maimuţe, de multe ori ai impresia că sunt oameni în jurul tău care vorbesc. Nu am avut niciodată această senzaţie în ani de cercetări alături de alte maimuţe”, spune Bergman.
Alte primate produc sunete complexe, dar Bergman afirmă că acestea nu au acelaşi ritm similar vorbirii ca în cazul maimuţelor gelada.
Surse: Daily Mail, UMichigan