Urşii polari din golful Hudson, Canada, migrează pe uscat vara, atunci când gheaţa marină se topeşte. Pentru a supravieţui în aceste condiţii, urşii se bazează pe rezervele lor de grăsime până când gheaţa reapare, în noiembrie-decembrie. În timpul lunilor de iarnă şi de primăvară, ei se folosesc de gheaţa marină pentru a vâna.
Acum, însă, ca rezultat al schimbărilor climatice, urşii vin pe uscat din ce în ce mai devreme şi petrec aici o durată tot mai lungă de timp, lucru care le afectează şi sănătatea şi şansele de a da naştere unor noi pui.
Cercetarea a presupus monitorizarea a 109 femele de urs polar în perioadele 1991 – 1997 şi 2004-2009, folosind gulere radio care nu se pot ataşa masculilor deoarece aceştia au gâturile mai groase decât capul.
De asemenea, echipa de cercetători coordonată de dr. Seth Cherry, de la Universitatea din Alberta, Canada, a monitorizat şi concentraţia gheţii marine din acele perioade.
Modelele de migrare ale urşilor polari erau guvernate de starea gheţii marine, de condiţiile meteo induse de schimbările climatice. Acum, când gheaţa marină se topeşte devreme şi repare tărziu, urşii sunt blocaţi perioade îndelungate pe continent. Urmărirea urşilor a scos la iveală faptul că ei ajung pe mal încă din primăvară şi părăsesc uscatul toamna târziu.
Studii anterioare au arătat că populaţia de urşi polari din vestul golfului Hudson, recent estimată la 900 de exemplare, a scăzut din anii `90 şi la fel s-a întâmplat şi cu şansele puilor de a supravieţui pe parcursul verii.
Privitor la această problemă, dr. Cherry a declarat: „În cele din urmă, în cazul urşilor polari, supravieţuiesc doar cei mai graşi”.
Sursa: Telegraph