Durerea poate declanşa plăcere: un nou studiu explică de ce unora le plac ardeii iuţi sau sadomasochismul

Cercetătorii norvegieni susţin că descoperirile lor arată cum aceiaşi stimuli pot fi interpretaţi foarte diferit şi că experienţa depinde de aşteptări şi de context. De asemenea, se pare că aceste constatări explică de ce  unora le place senzaţia provocată de consumul de ardei iuţi sau de ce alţii preferă sadomasochismul. 

Pe de altă parte, autorii studiului nu exclud posibilitatea ca, într-o bună zi, concluziile acestei cercetări să ajute la tratarea durerii şi a abuzului de substanţe. 

• Al doilea vaccin împotriva variolei maimuței, aprobat de OMS
• Chatbotul Google Gemini a primit o funcție de „memorie”

Psihologul Siri Leknes, de la Universitatea din Oslo a studiat acest efect pe 16 subiecţi sănătoşi cărora le-a cerut să se pregătească pentru un experiment dureros. Mai exact braţele lor au fost expuse în mod repetat (timp de 4 secunde) la căldură cu intensitate diferită. Experimentul a fost realizat în două contexte diferite: în primul, căldura la care erau expuşi era fie nedureroasă, fie era doar puţin dureroasă, iar în al doilea, căldura fie provoca o durere moderată, fie una intensă. În tot acest timp, creierele subiecţilor au fost scanate cu ajutorul tehnicilor de rezonanţă magnetică. 

Aşa cum era de aşteptat, căldura intensă care provoca durere declanşa sentimente negative în rândul participanţilor la studiu, în timp ce impulsurile de căldură care nu provocau durere au stârnit sentimente pozitive. 

Ce i-a intrigat pe cercetători a fost răspunsul subiecţilor la durerea moderată. În experimentele în care durerea moderată era alternativa cea mai rea, durerea experimentată era neplăcută. În schimb, atunci când durerea intensă a fost cea mai rea alternativă, durerea moderată era concepută ca un lucru pozitiv, chiar reconfortant. 

„Cea mai probabilă explicaţie este aceea că subiecţii au fost pregătiţi pentru ce era mai rău şi s-au simţit uşuraţi atunci când au realizat că durerea nu era chiar atât de rea pe cât credeau”, a declarat Leknes. 

Cu alte cuvinte, senzaţia de relaxare poate fi suficient de puternică încât să transforme o experienţă negativă precum durerea într-o senzaţie reconfortantă, chiar plăcută

De asemenea, creierele subiecţilor şi-au schimbat modul de procesare a durerii moderate conform contextului şi alternativei. Când durerea era reconfortantă, zonele din creier asociate cu plăcerea şi mai puţină activitate în zona asociată cu durerea. 

„Iată motivul pentru care este foarte important să aflăm cum şi în ce măsură creierul controlează durerea”, a mai explicat Dr. Leknes.